Toate analizele FrontNews.ro din Social & Economic

A inceputut mai devreme campania electorala si actualul presedinte inca nehotarat in vederea unei noi candidaturi "fura" strategia mezinei din cursa pentru PE cand se declara de acord cu legalizarea drogurilor usoare? Sau opozantii lui Baseascu ii pun la cale denigrarea in ochii electoratului mai conservator? Inca nu stim raspunsul la intrebare, insa propunerea legalizarii prostitutiei naste o noua dezbatere publica: unii sunt Pro, altii Contra. Feminis.ro va provoaca la dezbatere!

Nu are job, dar castiga lunar 2.000-3.000 de dolari. Nu are sef, dar petrece si pana la 14 ore pe zi la calculator. Ovidiu Badita, in varsta de 31 de ani, a renuntat la meseria de grafician si de aproape 4 ani este Blackhawk, un personaj in jocul online Entropia, aceasta fiind de altfel si unica lui sursa de venituri, scrie DailyBusiness.ro.

Anul 2009 este sinonim cu pierderea locului de munca pentru cel putin 14.300 de bugetari si, cel putin teoretic, cu incercarea gasirii unuia nou. Care sunt sansele ca un fost angajat la stat sa-si gaseasca un loc de munca intr-o companie privata, care sunt bugetarii favorizati din acest punct de vedere si care sunt prejudecatile angajatorilor privati atunci cand la un interviu se prezinta un candidat "de la stat", sunt intrebari la care au raspuns specialistii in HR chestionati de DailyBusiness.ro.

Sa vorbesti de o crestere a salariului cand somajul e in crestere si toata lumea se multumeste cu pastrarea locului de munca, pare cel putin nerealist. Totusi, exista domenii precum financiar-contabil, IT, avocatura si pharma, unde salariile au toate sansele sa creasca in acest an - o veste surprinzatoare, luand in considerare ca in companiile afectate de criza remuneratia angajatilor a fost deja redusa, in medie, cu procente de pana la 25%, potrivit DailyBusiness.ro.

Daca ai intalni-o pe strada, nu ti-ar atrage probabil atentia. O femeie preocupata de modul in care arata, machiata discret, pe al carei chip se citeste totusi oboseala si tristetea. Nu i-ai da mai mult de 35-40 de ani. In societate sau "afara" - cum numeste ea lumea ce se afla dincolo de zidurile inchisorii - nu ar iesi probabil cu nimic in evidenta. La "Targsor" insa - singurul penitenciar pentru femei din tara, ea este exceptia care confirma regula: una dintre cel 8-10 detinute cu studii superioare, intr-o societate in miniatura in care 40% dintre femei invata alfabetul iar restul abia daca au reusit sa termine liceul.

Copii hraniti cu noptile de amor ale mamelor care vin obosite, pline de transpiratie, cu machiajul curs. Soti alcoolici, violenti si intretinuti si batrane stirbe si vulgare mirosind a tutun ieftin si urina. Amalgam de desartaciune si realism contemporan mascat stangaci de zambete ce se vor provocatoare pe chipuri si asa schinomosite. Un tragic care arata intr-o forma frusta realitatea ascunsa sub farduri ieftine si haine chinezesti insemnate cu strasuri si nume de branduri celebre si usor de retinut. Asa arata prostitutia ieftina - cea de la colt de strada!

In miezul iernii, pe o temperatura de -20 grade Celsius si printre mormane de zapada de 2 metri, un jamaican impreuna cu sotia si cei doi copii ajunge pe aeroportul Pearson din Toronto purtand tricou cu maneca scurta, pantaloni scurti si sandale. Jamaicanul nu este un personaj dintr-un banc, ci primul client al unui business gandit de romanul Catalin Barariu, proaspat somer in Canada afectata de criza financiara, scrie DailyBusiness.ro.

Vedem la fiecare pas cum Bucurestiul inglobeaza imagini futuriste suprapuse inestetic peste cele clasice, ruine si constructii de lux, spatii industriale dezafectate si temple ale erei consumeriste mall-uri si hipermarketuri imprastiate fara nicio logica. Vrem sa ne aliniem marilor capitale europene insa nu stim sa reciclam diferentiat, cosurile de gunoi destinate pentru acest lucru fiind mai mult obiecte de design urban lipsite de utilitate. Parcam pe trecerea de pietoni, facem lifturi pentru persoanele cu handicap la metrou, pentru a merge de la Gara de Nord la Gara de Nord. Feminis.ro a surprins cateva dintre anomaliile si contradictiile urbane ale Bucurestiului.

De aproape 20 de ani romanii se pregatesc in stil propriu de un "mare cutremur": fara a reusi sa intareasca cladirile subrede, dar urmarind cu mare interes orice profetie despre o viitoare catastrofa.

Ce legatura exista intre spaga data unui ministru si cea pentru un profesor sau un politist de la "permise"? Ii leaga nu sumele, ci meniul oferit pe langa bancnota ori teancurile de bancnote. Fiindca in Romania de multe ori branza, carnatii, palinca, berea sunt considerate indispensabile intr-o tranzactie reciproc avantajoasa, periculoasa, dar macar gustoasa...

Creditul ipotecar ar putea fi relansat dupa mai bine de jumatate de an ca urmare a imprumutului acordat Romaniei de Fondul Monetar International si a masurilor luate de banca centrala, care vor determina un nivel mai mic al dobanzilor. Conditiile destul drastice si ponderea avansului vor ramane insa aproape neschimbate, iar creditul de consum nu se va afla pe lista prioritatilor bancilor.

Dupa ce multi dintre romani au optat pentru centrale termice, s-a scumpit gazul. Dupa ce ne-am montat apometre, s-a scumpit apa de la chiuveta, care, de fapt, e apa menajera nicidecum potabila. Apar becurile economice, se scumpeste energia, apar masinile care consuma putin, se scumpesc carburantii, a aparut repartitorul, a crescut automat gigacaloria. Recent s-a dat verde la termoizolatia blocurilor si, in aceeasi logica, preturile gigacaloriei si gazului se vor dubla.

"Ofertele de criza" din Romania se dovedesc mai scumpe decat anul trecut, cand cuvantul "criza" aproape ca nu exista. Ascunse sub ambalaje frumos impachetate, "super-ofertele" din aceasta perioada sunt mai avantajoase pentru companii, nu pentru consumatori, in contextul in care moneda nationala s-a devalorizat, iar dobanzile practicate de banci au crescut semnificativ.

Declaratiile facute de ministrul austriac de Finante in timpul vizitei din Romania, precum si ale principalelor banci austriece din Europa de Est - Raiffeisen, Bank Austria, Volksbank, Erste - arata un interes deosebit pentru sistemul bancar romanesc din partea Austriei. Motivul este simplu: banii austrieci blocati in Romania.

Bogatul nu crede saracului, zice o vorba din batrani. Europa nu crede vorbele romanilor, ca hrana lor de fiecare zi depinde de laptele si branza pe care i le vinde, la piata, ciobanul. Nu crede nici ca izvorul rece si curat de munte are apa mai buna decat conducta. Nici ca, vreme de mii de ani, romanii au mancat din branza stoarsa de ciobani in panze albite cu maiul la rau si n-au murit. Nu crede pentru ca nu e nimeni sa-i spuna, s-o convinga. Din birourile lor aseptice, functionarii europeni traseaza reguli si gandesc legi bune si general aplicabile. Cand ele nu se potrivesc cu realitatea din teren, guvernele statelor membre le atrag atentia si negociaza. E drept, integrarea presupune respectarea unor reguli comune. Dar, asa cum prevede si actul constitutiv al Uniunii, scopul este unitatea in diversitate, pastrarea specificului national. Insa pentru asta e nevoie de politicieni cu viziune, cu gandire libera si cu initiativa. Altfel, omul de la ses, omul asezat, targovetul facator de legi ii va ingradi omului de la munte libertatea pana-l va aduce la sapa de lemn. Si vor muri de foame amandoi. Iar traditionala branza romaneasca va prinde mucegai sub plasticul european, suficient cat sa puta, prea putin ca sa fie Camembert.

Visul maret al autostrazii suspendate, fluidizarea traficului, locurile de parcare, spatiile verzi si, in general, o viata mai buna pentru bucuresteanul de rand s-au concretizat pana acum in promisiuni reiterate la fiecare aparitie in public a primarului general al Capitalei Sorin Oprescu. Pentru a mai uita de problemele reale ne-am delectat cu cel mai mare carnat si tort din lume care au costat 4 milioane de euro, am petrecut la un Revelion de 750.000 de euro, am reclamat problemele din trafic, semafoarele defecte si gropile din carosabil la un dispecerat, am calcat pe 42 de strazi reparate din ordinul lui Videanu si ne-am varsat amarul chiar in urechea doctorului Oprescu, prin intermediul videoconferintelor.

Romania a inregistrat un triumf international istoric in ceea ce priveste diferendul cu Ucraina pentru platoul continental al Marii Negre, deoarece de la Cel De-al Doilea Razboi Mondial pana in prezent, Romania a pierdut permanent teritorii. In urma deciziei de la Haga insa, Romania primeste dreptul sa exploateze un teritoriu de 9730 de kilometri patrati, care poate contine bogatii energetice uriase. Se pune insa intrebarea daca avantajul enorm obtinut de Romania in urma acestei decizii se va materializa in viitor in beneficiul populatiei Romaniei sau daca "baietii destepti" din sistemul de exploatare energetica, fie el romanesc sau strain, vor pune gheara si pe aceste noi potentiale rezerve strategice ale Romaniei. Pana in prezent, concernuri energetice extrem de puternice, cum ar fi Lukoil, Shell, OMV, British Petroleum sau Total si-au aratat interesul pentru exploatarea platoului continental al Marii Negre.

In luna octombrie a anului trecut, economiile din banci, asigurarile de viata si investitiile pe bursa au inceput sa se evapore din seifuri, pe masura ce numarul stirilor despre criza financiara s-a triplat fata de septembrie 2008, relatand despre tot mai multe guverne care adopta masuri extreme pentru a supravietui.