Piata imobiliara si bancile, victime alaturi de proprietari in creditele girate cu casa

Consecintele unor astfel de executari pot sa fie negative nu doar pentru familiile ce raman pe drumuri, ci si pentru alte persoane, indiferent ca sunt oameni ce si-au garantat imprumuturile cu locuintele, jucatori pe piata imobiliara sau actionari la banci.

Un prim efect al masurii bancii este asupra pietei imobiliare. Pentru jucatorii din piata, fie ca sunt dezvoltatori de proiecte, speculatori sau persoane private care din diverse motive doresc sa-si vanda casa, astfel de licitatii de imobile sau apartamente organizate de banci se constituie in concurenta. Iar daca oferta creste, preturile scad.

Nici pentru banci nu este cea mai fericita situatie. In primul rand pentru ca scoaterea la licitatie a bunurilor puse ca garantie se face dupa o anumita perioada de neplata a ratelor. In plus, procedura de executare silita poate sa dureze intre cateva zile si cateva luni. Astfel ca, cele doua intarzieri sunt de natura sa afecteze negativ fluxul de lichiditati al bancii.

Executarea silita a bunului poate deveni insa o adevarata problema pentru economie daca sistemul va capata amploare. Criza inceputa in Statele Unite a demonstrat cat de puternice pot fi valurile, cand incapacitatea de plata a clientilor bancii, combinata cu executarea in masa a caselor a daramat piata imobiliara si a pornit un cutremur ce avea sa atinga toate ramurile economiei.

Cazul de la Bistrita: Un apartament pentru 15.000 de lei

Apartamentele in care locuiesc doua familii din Bistrita au fost scoase la vanzare, dupa ce persoanele respective nu si-au rambursat creditele de nevoi personale. Imprumuturile, in valoare de 15.000, respectiv 18.000 de lei, erau garantate cu imobilele. Unul dintre apartamente este scos la vanzare la pretul de 183.000 de lei, in timp ce locuinta cealalta are un pret de 171.000 de lei.

"S-a incercat mai intai pe cale amiabila. Am incercat cu somatii, propriri, insa intarzierile erau de peste sase luni. Este o intamplare ca aceste doua credite au fost garantate cu bunuri imobiliare, de obicei nu se intampla asta. Creditul a fost unul de nevoi personale, dar s-a intamplat sa fie garantat cu apartamentul", a declarat pentru FrontNews Elena Horbean, presedintele Bancii Cooperatiste Antic, din Bistrita.

Aceasta a precizat ca aceste apartamente nu au fost scoase la licitatie doar de banca pe care o conduce. "Aveau datorii la mai multe banci. Prin comasarea dosarelor s-a ajuns la aceasta situatie. Ne-am inscris si noi la masa credala pentru a recupera datoriile. Am recurs si in trecut la aceasta forma de recuperarea creditelor insa de data aceasta a fost pur si simplu o coincidenta ca un credit de nevoi personale care nu a fost platit sa fie garantat cu casa si sa coincida cu aceasta situatie de criza financiara", a adaugat Elena Horbean.

"Nu sunt sume foarte mari, dar au fost garantate cu casele. Nu stim de ce nu au mai platit. Este greu de spus ca din cauza crizei financiare, dar putem crede orice. Cert este ca am tot incercat, pe toate caile, sa ne recuperam banii, dar fara succes. Asa ca am apelat la serviciile unui executor judecatoresc care le-a scos la vanzare", a mai spus Horbean.

"Ne asteptam, in perioada urmatoare, sa avem tot mai multe astfel de probleme cu rambursarea creditelor, fiindca observam, inca de pe acum, ca lumea plateste tot mai greu. Bine ar fi sa fie din cauza sarbatorilor care se apropie cand lumea isi mai tine bani pentru casa, dar mi-e teama ca nu e asa. Oricum, asteptam niste masuri de relaxare fiscala pentru anul viitor fiindca am inasprit si noi conditiile de creditare", a afirmat Horbean.

Garantarea creditelor

"Daca vorbim de un fenomen de masa lucrurile se schimba. In cazul in care numarul persoanelor care ar ajunge in strada pentru ca nu mai sunt capabile sa-si achite creditele ar atinge asemenea proportii si s-ar transforma intr-un fenomen social, probabil ar fi nevoie de interventie printr-un program de garantare a creditelor acordate persoanelor vulnerabile. Insa si aici se ridica mai multe probleme: cine sa garanteze aceste credite, in ce conditii, cum sa implementeze aceste programe”, spune Andreea Vass, cercetator la Institutul de Economie Nationala al Academiei Romane.

In ceeea ce priveste un posibil efect asupra pietei imobiliare, Andreea Vass a declarat ca aceasta este deja sub influenta anumitor blocaje. "Presiunea pe pret a inceput sa fie din ce in ce mai mare, firme, agentii imobiliare mai mici au inceput deja sa dea faliment. Pe de o parte se astepata sa scada preturile, pe de alta parte multi prefera sa-si tina bunurile imobiliare nevandute. Stau insa de prea multa vreme pe aceasta strategie si este normal sa apra o presiune, mai ales ca nu este rentabila pentru nici una dintre parti”.

"Deocamdata se vorbeste de presiuni pe pret doar la nivel teoretic, insa cred ca incepand cu 2009 aceasta o sa se vada si mai mult. Populatia nu mai poate sa se imprumute asa cum o facea pana acum, veniturile nu vor creste potrivit estimarilor initiale”, mai spune Andreea Vass.

De alta parere este insa Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicata (GEA)."Este normal ca banca sa vanda la un pret mai mic decat cel estimat. Asta nu va afecta insa piata imobiliara. Ar trebuie sa fie vandute mii de apartamente pentru a aparea un efect pe piata. Ori cred ca este prematur sa vorbim despre asta in cazul unor exemple izolate”, spune Voinea.