In ceea ce priveste produsul "soldatului universal", trebuie subliniat faptul ca specii precum reportajul sau story-urile lungi, care in presa clasica nu aduceau atat tiraj, cat prestigiu, sunt aparent neadaptabile la mediul online, care se bazeaza pe explozie, pe eveniment, pe acoperirea rapida, si de aici superficiala, a subiectului. Solutii insa pentru salvarea speciilor "prestigioase" se vor gasi daca subiectul tratat este interesant. "E greu, desigur, sa citesti un reportaj amplu sau un eseu pe ecran, dar n-ai decat sa-l tiparesti", este de parere Mircea Vasilescu, care este optimist in ceea ce priveste supravietuirea acestor specii.
Asadar, in cazul jurnalistului, mutarea presei in mediul online nu aduce decat variatiuni pe aceeasi tema. In cazul cititorului insa, lucrurile stau un pic diferit. Presa online ii ofera posibilitatea de a interactiona cu jurnalistul al carui articol il citeste, de a-l evalua, de a-l critica sau de a-l lauda, de a-l transforma intr-un nume sau intr-un anonim. "Jurnalistul online e mult mai aproape de publicul lui, care il ajuta sa creeze continutul si care poate deveni el insusi un creator de continut", este de parere Cosmaciuc.
Lupta dintre presa tiparita si mediul online este departe de a se incheia, dar este cert ca ziarul, pentru a supravietui, "trebuie sa-si redefineasca rolul, functile si specificul: sa ofere altceva si altfel decat o poate face presa online". "Concret, e greu de realizat, pentru ca mediul online e foarte dinamic, iar presa tiparita e ceva mai inertiala. (...) Dar sa nu intram in panica! Si mediul online e in plina constructie, deocamdata ofera, la gramada si intr-un stil cam dezlanat, si lucruri bune, si o groaza de prostii (...) Se va face o selectie si in acest domeniu, in urmatorii ani, si abia atunci se va vedea 'care pe care', a conchis Mircea Vasilescu, subliniind ca abia atunci cand generatiile se vor schimba, presa tiparita "va trebui sa-i convinga pe cei crescuti cu mediul online la indemna, adolescentii si tinerii de azi".
