In 2008, Romaniei i-au fost alocate 19,7 miliarde de euro pentru programele de Dezvoltare Rurala, iar pentru Programele operationale regionale au fost alocate 1,8 miliarde de euro. Cu toate acestea, aplicantilor privati nu le este usor sa le acceseze fondurile europene, cu atat mai putin in perioada de criza. Autoritatile din domeniu sustin ca oamenii devin interesati de obtinerea banilor europeni atunci cand vad mesajele de promovare in mass-media sau aud de la cunoscuti mai putin informati, dar atunci cand afla ce implica de fapt realizarea unui proiect, a studiului de fezabilitate si implementarea acestuia sunt descurajati si renunta. Cei care merg mai departe se lovesc de probleme legate de lipsa de transparenta si de flexibilitate a contractelor si risca sa fie nevoiti sa returneze fondurile in intregime daca nu reusesc sa termine proiectul la timp.
Unul dintre principalele aspecte care descurajeaza IMM-urile si oamenii de rand sa formuleze o cerere pentru fonduri structurale si sa realizeze un proiect este o consecinta a crizei financiare globale: scumpirea creditelor. In afara de banii UE, este necesara si o cofinantare, pe care majoritatea nu o pot obtine decat de la banci. Odata cu scumpirea finantarii si cresterea dobanzilor, interesul pentru credite scade. Autoritatile din domeniu sustin insa ca institutiile financiare, impreuna cu Ministerul Economiei, ar trebui sa gaseasca solutii pentru a suporta o parte dintre costurile ridicate si pentru a facilita creditarea persoanelor interesate de a accesa fondurile UE.
"In conditiile actualei crize financiare, urmata de criza economica, bancile ar trebui sa manifeste o solidaritate de interes in finantare si sa se evalueze solutiile de cofinantare. Nu trebuie sa se lase proiectele bune, dar fara cofinantare, sa se piarda", a declarat Constantin Bostina, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
De asemenea, in cazul in care o serie de aspecte dintr-un proiect nu sunt eligibile pentru a fi finantate de UE, costurile vor fi suportate de aplicant. "Este evident ca el renunta la proiect cand vede ca valoarea cofinantarii si a problemelor neeligibile pentru care trebuie sa plateasca este dubla fata de banii pe care ii va primi de la UE", a declarat pentru FrontNews Romeo Ilie, director executiv al Centrului pentru Foresight si Management Proiecte si Programe de Cercetare al Academiei Romane.
Acesta a adaugat ca exista si cazuri in care studiile de fezabilitate trebuie realizate din fonduri nerambursabile, pe cheltuiala aplicantului. "Aplicantul da 10.000 de euro pe studiul de fezabilitate, bani pe care nu ii mai vede inapoi, si se poate gasi in situatia ca UE nu ii accepta proiectul si ca i-a cheltuit degeaba", a explicat Ilie.
De asemenea, reprezentantii IMM-urilor sustin ca, dupa aprobarea proiectului, intreprinderea suporta cheltuielile din fonduri proprii si apoi solicita rambursarea acestora de la autoritatea care gestioneaza programul, iar cele mai multe nu au resurse financiare suficiente.
