Salariile din Justitie vor fi majorate cu 40%

Cateva zeci de procese contra statului ar putea aduce salarii cu 40% mai mari pentru bugetari si chiar plati retroactive. Efortul bugetar ar fi urias: aproape 3 miliarde de euro pe an, avertizeaza Cotidianul. Bugetarii din toata tara se judeca cu statul pentru un salariu minim de 880 de lei, iar un prim proces castigat in Dolj de sindicalistii din educatie ar putea insemna o cheltuiala publica suplimentara de noua miliarde de lei pe an. Cadrele didactice din judetul Dolj au castigat procesul privind acordarea, incepand cu 1 ianuarie 2007, a salariului de baza brut de 880 de lei pentru personalul din invatamant cu studii superioare. Ministrul Educatiei a spus ca se va supune deciziei instantei in cazul de la Dolj, dar a evitat sa dea un raspuns valabil pentru toti profesorii spunand doar ca "se va negocia". Sindicatele din invatamint cer emiterea unei ordonante de urgenta prin care sa se majoreze salariile pentru toti profesorii. In acest timp, Guvernul a pasat raspunderea inapoi la Ministerul Educatiei spunand ca aceasta este institutia care trebuie sa aduca problema in discutie. Iar Ministerul Finantelor da de inteles ca nu prea ar exista banii necesari. "Sint niste fonduri alocate in buget pentru cazuri exceptionale, cum e si acesta (cazurile in care se cistiga in instanta - n.r.), dar nu s-a luat inca in discutie majorarea salariului pentru cei cu studii superioare", a declarat pentru Cotidianul Dana Daraban, purtator de cuvant al Ministerului Finantelor. Sindicalistii spun insa ca Guvernul nu mai are loc de intors. "Avand un precedent judiciar, normal ar fi ca Guvernul sa dea o ordonanta de urgenta si sa mareasca la toti profesorii salariile, incepand de la 880 de lei. Noi avem incepute procese in mai multe judete, in Giurgiu, Bucuresti, Iasi si in Buzau, si strangem semnaturi pentru a incepe si in altele", spune Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint (FSLI).

Un documentar despre viata lui Bela Lugosi, care l-a facut celebru la Hollywood pe "contele din Carpati", va fi prezentat, astazi, la Institutul Cultural Roman, titreaza Adevarul. A fost lider al miscarii comuniste din Ungaria, in 1918. S-a refugiat in SUA, cu FBI-ul pe urmele sale. Viata tumultuoasa a actorului nascut in Romania Bela Lugosi, celebru pentru rolul lui Dracula in anul 1931, a fost transpusa intr-un documentar, realizat de Florin Iepan. Povestea "Vampirului cazut" va fi spusa, in avanpremiera, astazi, la ora 19.00, la Institutul Cultural Roman din Bucuresti. Dupa succesul de acum doi ani, cu documentarul "Unicul, adevaratul Tarzan", dedicat actorului de origine romana Johnny Weissmuller, regizorului Florin Iepan nu i-a fost greu sa gaseasca sprijin pentru noul sau proiect. Filmul "Bela Lugosi - Vampirul cazut" prezinta documente inedite despre viata actorului nascut in 1882, la Lugoj. Filmul in care a jucat Bela Lugosi a declansat o avalansa de simpatie in randul fanilor productiilor horror, iar industria cinematografiei a speculat momentul, punand in vanzare produse inspirate de figura legendara. Potrivit site-ului imdb.com, productia din 1931 a avut incasari-record, de 700.000 de dolari in SUA si 1.200.000 de dolari dupa lansarea in intreaga lume. Pe parcursul a peste sapte decenii, zeci de pelicule au reinterpretat povestea, iar parcurile de distractii din Occident au recreat pentru amatorii de senzatii tari regatul lui Dracula. Cea mai rasunatoare ecranizare a povestii lui Dracula ii apartine regizorului Francis Ford Coppola, in filmul sau jucand actori precum Gary Oldman, Keanu Reeves, Wynona Ryder si Anthony Hopkins. Si Romania a profitat de pe urma notorietatii contelui din Transilvania. Dracula a devenit un brand puternic, care a atras la castelul Bran vedete precum Kylie Minogue, Steven Seagal, Pink, Ricky Martin, Patricia Kaas sau Toto Cutugno.

Gheorghe Ciorba ar fi trebuit sa fie in puscarie in momentul autodenuntarii sale din cazul "Mita pentru Remes", titreaza pe prima pagina Gandul de astazi. In timp, Ciorba si-a facut un renume de autodenuntator. Pana in cazul clar al lui Remes, Ciorba mai "intepase" inca doua persoane. Numai ca, intr-un caz, autodenuntatorul a facut o eroare grava. Din aceasta cauza Ciorba a fost la un pas de puscarie. L-a salvat doar decizia de neincepere a urmaririi penale luata, in mod suspect, de procurorii din Satu Mare. Asa a scapat Gheorghe Ciorba de cel putin 2 ani de puscarie. Povestea "erorii de denunt" a lui Ciorba incepe pe 6 ianuarie 2004. Atunci, omul de afaceri din Certeze s-a prezentat la PSD Satu Mare pentru a se inscrie in partid. Tot atunci plateste suma de 30 de milioane de lei - pe post de cotizatie. In urma "sponsorizarii", Ciorba este inscris in PSD. Conform unor surse din interiorul PSD Satu Mare, Gheorghe Ciorba este inca membru de partid, fiindca filiala nu a primit pana in prezent vreun act prin care Ciorba sa renunte la aceasta calitate. Pe 18 octombrie 2004, Gheorghe Ciorba mai depune o "cotizatie" de 100 de milioane de lei. Pentru ambele sume, omul de afaceri primeste chitante. In ajunul alegerilor, pe 22 noiembrie 2004, Gheorghe Ciorba il contacteaza pe Vasile Fernea care detinea functia de secretar general al PSD Satu Mare si de sef al Corpului de Control al Prefecturii Satu Mare. Ii spune ca renunta la partid, fiindca a fost "prins de cei de la Alianta cu ceva probleme financiare". Vasile Fernea se intereseaza si - conform declaratiei sale - "nu s-a gasit nimic in arhive". Cunostinta veche a lui Gheorghe Ciocan, fost prefect al judetului Satu Mare, Ciorba, denuntatorul lui Remes, nu avea in 2004 probleme cu controale financiare. Numai ca, dupa alegeri, firmele lui Ciorba au inceput sa fie puricate de autoritati. Au fost descoperite mai multe nereguli, iar omului de afaceri i s-a intocmit un dosar penal. Insa, intalnirea dintre Vasile Fernea si Gheorghe Ciorba nu a fost uitata. Asa ca, pe 8 decembrie 2004, procurorii primesc o sesizare privind un eventual trafic de influenta aparut in urma intalnirii dintre cei doi.

Presedintele consiliului superior al Magistraturii, Anton Pandrea, catalogheaza ca neconstitutionala recenta ordonanta de urgenta a Guvernului prin care a fost modificata Legea raspunderii ministeriale, schimband componenta comisiei prezidentiale de avizare a urmaririi penale a ministrilor, informeaza Romania Libera. Mai mult, Pandrea a dat ca probabila contestarea ordonantei la Curtea Constitutionala: "Din punctul meu de vedere, se incalca atat Constitutia, cat si legea de organizare judecatoreasca si statutul magistratilor". Anton Pandrea mai precizeaza ca nu este bine ca in comisia de la Cotroceni sa fie judecatori: "Judecatorii au menirea sa judece, nu sa dea o parere", adaugand ca CSM nu a fost consultat cu privire la ordonanta: "L-am atentionat pe premierul Tariceanu ca e un act care priveste sistemul judecatoresc si ca nu am fost consultati. Daca acest lucru s-ar fi intamplat, avizul ar fi fost negativ". Ieri a expirat termenul limita de depunere a candidaturilor pentru comisia de la Cotroceni. La o parte din curtile de apel din tara nu a fost depus nici un dosar, iar la altele numarul candidatilor a fost redus. In Capitala, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti a ales trei din cei sapte judecatori de la instantele aflate sub jurisdictia sa care si-au depus candidaturile. In vreme ce aceasta comisie este in curs de formare, fostii ministri cercetati de procurorii anticoruptie profita de timpul oferit de schimbarea legislativa criticata de CSM.

Romanii din sudul tarii au descoperit o solutie ca sa scape de taxa de prima inmatriculare pentru masinile second-hand cumparate din strainatate: le inscriu in Bulgaria. In doar cinci luni, peste 200 de locuitori ai celor doua judete si-au cumparat masini pe care le-au inmatriculat in tara vecina, scrie Evenimentul Zilei. Romanilor nu le-au trebuit mai mult de cateva luni ca sa descopere solutii pentru a evita imensa taxa de prima inmatriculare: cumpara masini din Germania, le inmatriculeaza in Bulgaria si circula cu ele in Romania. Metoda, folosita pe scara larga in judetele de granita din sudul tarii, a devenit deja fenomen in Giurgiu si Constanta. Totul e simplu; trebuie doar sa ai un prieten bulgar de nadejde care sa fie de acord sa-ti treci masina pe numele lui. Sau poti apela la serviciile unei firme care preia autovehiculul pe acte si ofera o procura pentru a putea circula in Romania. Revizia, inspectia tehnica provizorie si asigurarile se fac in Bulgaria, in Romania urmand sa fie achitata doar taxa de drum. Sorin, din Giurgiu, si-a cumparat un VW Golf III, fabricat in anul 1995. A platit 2.600 de euro pentru masina. Alti 500 de euro l-au costat formalitatile din Bulgaria, inclusiv "taxa" perceputa de bulgarul al carui nume l-a folosit. "La noi ma costa peste o mie de euro numai prima inmatriculare. Am fost cu un prieten bulgar in Germania. El a cumparat masina cu banii mei, apoi a facut o procura prin care eu pot sa circul fara probleme cu ea", povesteste omul. Asemanator a procedat si Romeo, care conduce un Audi A3, fabricat in 1997, care l-a costat, cu totul, 4.000 de euro. Succesul acestei afaceri a determinat dezvoltarea pietei in tara vecina. Initial, romanii au fost cei care si-au infiintat firme la Ruse, special pentru a presta astfel de servicii sau pentru a-si cumpara propriile masini.
Publicat Marti, 16 Octombrie 2007 - 08:30
Cuvinte cheie: salariu, justitie, invatamant, proces, taxa, inmatriculare, Ciorba, denuntator, puscarie, Chiuariu | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.
Cardul de credit este un produs bancar ce permite posesorului sa beneficieze de o linie de credit, care poate fi folosita oricand si in orice scop.
toate analizele
 
Curs valutar: Luni, 21 August
EURO = 4.5883 lei | DOLAR = 3.9066 lei
Vremea:
Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Store Hours