Romanii lanseaza campania pentru Patriarhie

"Daca Biserica mi-o va cere, voi accepta", titreaza Evenimentul Zilei. Publicatia relateaza ca IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, va candida la scaunul de Patriarh, daca Sfantul Sinod ii va cere acest lucru. "Raman consecvent declaratiei mele publice ca nu voi candida pentru scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In lumina neasteptatului fenomen recent, prin care o parte din trupul Bisericii imi cere imperativ sa candidez, declar ca nu o voi face, dar ca raman consecvent pozitiei mele de o viata, in sensul ca niciodata nu am cerut ceva pentru mine, dar intotdeauna m-am supus Bisericii in ceea ce ea mi-a cerut", a declarat Ananie, citat de Evenimentul Zilei. Recent, Mitropolitul Bartolomeu a refuzat sa se prezinte la CNSAS. "Ca fost detinut politic, refuz sa cred ca "invitatia" CNSAS, care, practic, il someaza pe un om cu numeroase raspunderi publice sa se prezinte de urgenta pentru "audiere" la data precisa si ora fixa, poarta in ea rezonanta sinistrelor vremi cand puteam fi scos din celula oricand, ziua sau noaptea, si purtat prin bezna ochelarilor negri spre a fi audiat de catre anchetatorii Securitatii", a declarat ierarhul.

Geoana: "Ori cu PNL, ori cu PD, alta varianta nu este", titreaza Cotidianul. Mircea Geoana da cartile pe fata: "N-avem decat perspectiva unei constructii cu liberalii si pe cea a unei constructii cu PD. Alte variante nu sunt". Liderul PSD recunoaste, intr-o declaratie acordata Cotidianul, ca motiunea de cenzura face parte din jocul tactic de a forta un parteneriat politic ori cu PNL, ori cu PD. "Motiunea are dublu scop: unul tactic imediat, legat de Tariceanu, si unul tactic in atentia PD", spune Mircea Geoana, care adauga imediat: "Noi suntem interesati sa discutam cu celelalte partide gasirea unei majoritati si pe termen lung, nu numai pe termen scurt".Intrebat cum vede iesirea din problema refuzului pe care PD si PNL l-au oferit, institutionalizat, partidului sau, Geoana a spus: "Nu poti sa faci dragoste cu sila. Mie mi s-a parut rational sa spun ca fetisurile din ultimii 17 ani, generate de mineriade etc., ar trebui sa le lasam deoparte. Daca vrem sa facem o politica moderna, oferta noastra este rezonabila". Un raspuns asemanator il da si Hrebenciuc: "Ce le oferim noi e absolut logic. Dupa 2009 nu va fi un partid majoritar. E bine sa faci aliantele de acum, nu atunci. Vor fi cateva suparari, dar asta e solutia cea mai viabila". Hrebenciuc sustine ca are acest plan "de un an si jumatate". Hrebenciuc s-a declarat deranjat de faptul ca Adrian Nastase si-a asumat paternitatea ideii. "El stia de discutiile astea (parteneriat PNL-PSD - n.r.). Si stia ca nu pot sa spun. El a facut un lucru care nu se face. L-a dat pe blog. E incorect. Daca el continua sa spuna ca el a propus asta o sa-l fac nesimtit. E ideea mea de un an si ceva. Dar el asa s-a invatat...", a mai spus Hrebenciuc, citat de Cotidianul.

Romania, fara politica in materie de plante modificate genetic, scrie Adevarul, relatand ca lipsa unei pozitii argumentate in privinta organismelor modificate genetic ne costa zeci de milioane de euro. In domeniul organismelor modificate genetic, romanii incearca o politica proprie in care prevaleaza "sa nu suparam Bruxelles-ul". In cazul porumbului, Comisia Europeana are o pozitie clara - Ungaria a cerut in 2005 activarea clauzei de salvgardare, dar, pentru ca de atunci nu a adus dovezi stiintifice ca sa-si argumenteze pozitia, trebuie sa renunte la clauza (pentru a nu obstructiona comertul). In cazul cartofului modificat, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) a exprimat, inca din 2006, o opinie favorabila - "din toate probele prezentate, a rezultat ca este improbabil sa aiba efecte adverse asupra sanatatii oamenilor si animalelor sau asupra mediului, in contextul utilizarii propuse", relateaza Adevarul. Cartoful si porumbul modificate genetic nu sunt o miza reala pentru agricultura romaneasca in acest moment. Adevarata miza se cheama insa soia modificata genetic, un subiect pe care asemeni multor altora, Romania nu a stiut sa-l puna pe tapet in negocierile de aderare. Soia este unul din paradoxurile europene. In acest moment, pe baza opiniei EFSA, este interzis cultivarea soiului modificat genetic, dar este liber la importul din tari unde se cultiva in principal doar soia modificata genetic, spre exemplu SUA, Brazilia, Argentina, China, a adaugat publicatia.

235 de gropi-capcana ii pandesc pe soferi in bulevardele lui Videanu, scrie Gandul, relatand ca brigada de Politie Rutiera (BPR) intocmeste periodic liste cu gropile, denivelarile, surparile si fisurile de pe strazile Capitalei, iar datele respective sunt comunicate administratorului drumurilor, care are datoria sa repare cat mai repede carosabilul. Pe durata verii, agentii de politie aflati in trafic au constatat aparitia unui mare numar de gropi pe reteaua principala de drumuri a Bucurestiului, iar la mijlocul lunii august BPR a intocmit o lista cu 235 de deficiente semnificative ale carosabilului, pe care a inaintat-o Administratiei Strazilor si Primariei Capitalei. Au fost luate in calcul numai gropile de pe strazile mari, pe care circula mijloace de transport in comun. Practic, este vorba despre deficiente ale carosabilului care sporesc semnificativ pericolul de producere a accidentelor si care influenteaza negativ fluenta traficului. Conform listei, Sectorul 1, de departe cel mai bogat al Capitalei, este campion la gropi, relateaza publicatia. Astfel, Pe strada Nicolae Golescu politistii de la Rutiera au inventariat nu mai putin de cinci zone distincte in care drumul este facut praf: la intersectiile cu strazile Pictor Verona, Franklin, George Enescu si Episcopiei, precum si in dreptul numarului 22. Nici pe strada Ionel Perlea lucrurile nu stau mult mai bine, fiind identificate patru zone cu carosabil deteriorat, din care una in aglomerata intersectie cu strada Schitu Magureanu. Si pe strada Brezoianu, situata in plin centrul Bucurestiului, sunt doua zone cu gropi, iar lista continua cu alte sase strazi si piete garnisite cu cate o singura portiune de carosabil cu deficiente.

Romania Libera scrie despre CARITAS-ul lui Dinel Staicu. Controversatul om de afaceri craiovean Dinel Staicu a luat in anii 1999-2000 cinci milioane de euro de la BIR si i-a inmultit de opt ori, plasandu-i la SIF Oltenia. Creditele nerambursate nici la ora actuala l-au adus pe Staicu in atentia DNA. Lichidatorii firmelor falimentare ale lui Dinel se lupta cu Fiscul pe active, pentru a recupera macar o parte din bani, iar omul de afaceri isi vede linistit de treaba, la timona imperiului financiar SIF Oltenia, relateaza publicatia. Dinel Staicu a fost trimis in judecata de DNA pentru schimbarea destinatiei creditului. Potrivit procurorilor DNA, in perioada iulie 1999-februarie 2000, in calitate de presedinte al bancii, director, respectiv sef de serviciu, Ion Popescu, Radian Raceala si Viorica Dutu au aprobat cu incalcarea normelor bancare cesiuni de creanta in valoare totala de 106,78 miliarde de lei vechi si credite de 80,53 miliarde de lei vechi catre 11 societati comerciale controlate de omul de afaceri Dinel Staicu. Acesta din urma a fost incadrat de procurori la comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma calificata. Cesiunile de creanta, care reprezinta un credit in sensul legii, au fost efectuate cu incalcarea principiului prudentialitatii bancare, fiind acordate unor societati nou-infiintate, in conditii favorabile cesionarilor. Creditele au fost obtinute in baza unor documentatii incomplete, fara analiza a bonitatii si a posibilitatii de rambursare a creditelor si linii de credit pe o perioada de patru sau cinci ani in loc de un an, acceptarea de garantii fictive etc. Potrivit procurorilor, o mare parte din bani au fost folositi pentru cumpararea de actiuni la SIF Oltenia, prin societatile pe care Staicu le controla. In 2007, faptele pentru care a fost cercetat Dinel Staicu de catre DNA au fost dezincriminate penal prin lege. Mai precis, prin Legea nr. 69/2007, initiata de deputatii PSD Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora, au fost dezincriminate unele fapte cum ar fi incalcarea normelor bancare de creditare si folosire a creditului in alte scopuri decat cele pentru care a fost contractat, adauga publicatia.
Publicat Joi, 6 Septembrie 2007 - 08:30
Cuvinte cheie: patriarhie, IPS Daniel, IPS Ananie, CNSAS, Dinel Staicu, Geoana, soia | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.
Cardul de credit este un produs bancar ce permite posesorului sa beneficieze de o linie de credit, care poate fi folosita oricand si in orice scop.
toate analizele
 
Curs valutar: Miercuri, 18 Octombrie
EURO = 4.5841 lei | DOLAR = 3.9032 lei
Vremea:
Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Store Hours