Remes primeste o noua bila neagra

Pierdem 110 milioane de euro, adica un sfert din subventiile agricole acordate de UE in acest an, daca nu ne punem la punct Agentiile de Plati pentru Agricultura in maximum o luna, vertizeaza Cotidianul in editia de azi. Romania ar putea pierde 25% din subventiile acordate de UE pentru agricultura, adica 110 milioane de euro, din cauza unor nereguli depistate in sistemul de control al platilor. Comisarul european pentru Agricultura, Mariann Fischer Boel, i-a trimis ieri o scrisoare ministrului Decebal Traian Remes in care da Bucurestiului un ragaz de o luna pentru remedierea deficientelor. Potrivit documentului, tara noastra trebuie sa indeplineasca doua conditii fundamentale pina pe 9 noiembrie: sa-si imbunatateasca sistemele informatice si sa evite acordarea de plati catre agricultori inainte de finalizarea controalelor obligatorii. "Romania a inregistrat progrese in ceea ce priveste masurile administrative de control, insa nu si-a respectat toate obligatiile necesare pentru a asigura functionarea corecta a sistemului", se arata in scrisoarea lui Boel. Potrivit declaratiilor sale, deficientele sint vizibile in special in sistemul de identificare a parcelelor agricole, in domeniul controalelor administrative si al celor efectuate la fata locului. Comisarul a laudat Bulgaria pentru progresele facute in sectorul agriculturii si a precizat ca fondurile destinate Sofiei nu vor fi reduse. "Clauza de salvgardare in domeniul agriculturii era prevazuta din Tratatul de aderare a Romaniei, activarea ei insemnind o reducere cu pina la 25% a fondurilor alocate, pentru o perioada de maximum doi ani", a declarat pentru Cotidianul comisarul roman pentru Multilingvism, Leonard Orban. "In discutia de astazi (ieri - n.r.) din Colegiul comisarilor s-a subliniat ca exista inca riscuri mari ca aceasta clauza sa fie activata, dar este un lucru bun faptul ca s-a mai acordat inca o luna pentru punerea la punct a celor doua mecanisme deficitare", a continuat comisarul.

Guvernul a aprobat, ieri, proiectul legii bugetului pentru 2008, fiind considerat de Executiv ca "Bugetul dezvoltarii Romaniei", titraza Ziua pe prima pagina. Prin adoptarea in aceasta saptamana a proiectului de buget, Guvernul a reusit sa respecte termenul limita de 15 octombrie, prevazut de Legea finantelor publice pentru transmiterea acestuia in Parlament. Legea finantelor publice prevede ca Ministerul Economiei si Finantelor trebuie sa depuna la Guvern legile bugetului si proiectele de bugete (buget de stat, de asigurari sociale, de sanatate, locale) pana cel tarziu pe 30 septembrie. Potrivit aceluiasi act normativ, Guvernul trebuie sa inainteze Parlamentului proiectele de bugete, pana pe 15 octombrie, iar, in cazul in care Guvernul respecta termenele impuse de lege, Parlamentul are obligatia sa aprobe bugetul pana pe 15 decembrie.Potrivit Guvernului, una dinte trasaturile definitorii ale bugetului pe anul viitor vizeaza mentinerea unei politici fiscale stimulative. "Nu este prevazuta nici o majorare de taxe si impozite. Nu vor fi introduse impozite noi", a precizat primul-ministru. Potrivit proiectului de buget pentru 2008, veniturile bugetului general consolidat vor insuma 174,2 miliarde lei, reprezentand 39,6% din Produsul Intern Brut (PIB), iar cheltuielile vor fi de 186,2 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB. Deficitul bugetului consolidat va fi de 2,7% din PIB, la acelasi nivel cu deficitul estimat pe 2007. Programul bugetar pentru 2007 a stabilit un deficit de 2,8% din PIB, venituri de 143,8 miliarde lei si cheltuieli de 154,5 miliarde lei. Potrivit cifrelor prezentate de seful Guvernului, produsul intern brut va creste anul viitor la 440 miliarde lei (138 miliarde euro), reprezentand un PIB pe cap de locuitor de 7000 euro, estimandu-se, pentru in 2008, crestere economica de 6,5%, inflatie de 3,8%, iar deficitul contului curent de 13,3%. Cheltuielile bugetului de stat vor depasi 80 miliarde lei, iar cele ale bugetului de asigurari sociale se vor ridica la peste 32 miliarde lei. Cheltuielile fondului unic de sanatate vor fi de 16,7 miliarde lei.

Spagarul Remes e protejat de ordonanta Tariceanu-Chiuariu. Desi a fost vazut de o tara intreaga luand mita, ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes, este inca in functie. Doi barbati stau fata-n fata la o masa. Unul este mituitor, "sub acoperire" pentru Departamentul National Anticoruptie (DNA), celalalt intermediar pentru primul. Un al treilea personaj-cheie nu apare in imagini. Intermediarul a aflat de curand ca DNA-ul il urmareste, iar intre cei doi barbati se incheaga urmatorul dialog: "Deci e in regula... astia s-o asteptat ca asta sa atace, stii, Basescu... si i-or luat comisia aia care sa-i cheme pe ministri acolo... Stii, nu mai poate sa-i cheme". In ordinea aparitiei, personajele: mituitorul "sub acoperire" - omul de afaceri Gheorghe Ciorba, intermediarul si plasmuitorul vorbelor memorabile de mai sus - fostul ministru al agriculturii, Ioan Muresan, in fine, personajul-cheie, cel care a primit mita, dar nu era prezent la discutie - actualul ministru al agriculturii, Decebal Traian Remes. Iar "comisia aia care sa-i cheme pe ministri acolo", nimeni alta decat Comisia Speciala de la Cotroceni. Care, desfiintata de curand prin initiativa ministrului justitiei, Tudor Chiuariu (un alt demnitar cu probleme la DNA), face posibila ca o astfel de poveste precum cea descrisa aici sa nu se incheie prea curand cu vreun personaj in spatele gratiilor.

In dezbatere parlamentara se afla, de mai bine de o jumatate de an, asa-numitul pachet al legilor sigurantei nationale, a carui adoptare este ceruta insistent de serviciile de informatii, dar care a starnit si numeroase discutii. In conditiile in care actuala legislatie dateaza din perioada imediat urmatoare evenimentelor din decembrie '89, principalele structuri informative, SRI si SIE, au sustinut constant necesitatea modificarii cadrului normativ, mai ales dupa intrarea Romaniei in NATO si UE. Intr-un interviu in exclusivitate pentru ziarul nostru, directorul SRI, George Cristian Maior, ne-a declarat ca prima si cea mai importanta modificare adusa de pachetul de legi se refera la demilitarizarea serviciilor, in sensul ca ofiterii de informatii vor deveni functionari publici cu statut special, transformare care va angrena o reorganizare profunda, de la schimbarea regulamentelor si procedurilor la adaptarea mentalitatii. Au existat insa si divergente de opinie. De exemplu, serviciile nu au fost de acord - si pana acum au avut castig de cauza - cu infiintarea unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor, motivand ca s-ar crea un nou serviciu si ar fi afectata eficienta activitatii desfasurate. "S-ar ajunge la un nou sistem, un sistem birocratic de filtrare a informatiilor, care ne-ar afecta foarte mult activitatea", a precizat Maior. "Alesii" nu au cedat insa in ceea ce priveste accesul parlamentarilor la informatii clasificate fara a detine un certificat ORNISS. Maior ne-a dezvaluit ca ofiterii de informatii vor putea sa foloseasca in continuare drept acoperire, in interesul sigurantei nationale, reprezentanti ai clasei politice ("intr-o oarecare masura"), dar si ai organizatiilor mass-media, ai ONG-urilor si ai altor zone ale societatii romanesti.

Dupa 123 de zile fara guvern, statul federal belgian este in prag de destramare, din cauza certurilor intre valoni si flamanzi pe tema autonomiei regionale, titreaza Adevarul. Belgia se confrunta cu cea mai grava criza din istoria sa de 177 de ani, care ridica intrebarea daca tara mai are sau nu un viitor. Alegerile din 10 iunie nu au reusit sa produca inca un guvern, iar discutiile privind coalitia au degenerat in certuri intre valonii francofoni si flamanzii vorbitori de olandeza, care au dus la speculatii privind un posibil "divort". "Este timpul pentru un divort. Oricata bunavointa ar exista, nu se poate construi o tara numai pe baza gustului comun pentru scoici, bere si cartofi", declara recent Freddy van Hoevelen, un flamand de 39 de ani din orasul Vilvoorde pentru cotidianul britanic "Telegraph". In Flandra au avut loc in ultimul timp mai multe demonstratii in cadrul carora s-a cerut independenta, iar sondajele arata ca numai 29% din belgieni sunt siguri că tara va mai exista peste 10 ani. 15% din ei sunt siguri ca nu va mai exista. Jurnalistul flamand Paul Belien descrie criza in blogul sau, intitulat "The Brussels Journal". El se declara dezamagit de faptul ca mass-media internationala a acordat prea putina atentie pentru ceea ce el numeste "Iugoslavia Ón reluare". Belien speculeaza pe tema unei "Europe dupa Belgia". Un editorial recent din cotidianul francez "Le Figaro" a facut apel la presedintele Nicolas Sarkozy sa anexeze Valonia, in cazul in care Belgia se destrama, comparand situatia cu decizia lui Helmut Kohl de a absorbi Germania de Est dupa caderea comunismului. Potrivit sondajelor, 77% din cetatenii olandezi ar fi in favoarea absorbirii Flandrei. Belgia ocupa in acest an locul 167 Ón topul tarilor esuate, realizat anual de revista americana "Foreign Policy", citata de Adevarul.
Publicat Joi, 11 Octombrie 2007 - 09:53
Cuvinte cheie: Remes, Tariceanu, agricultura, buget, aprobat, SRI, militar | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.
Cardul de credit este un produs bancar ce permite posesorului sa beneficieze de o linie de credit, care poate fi folosita oricand si in orice scop.
toate analizele
 
Curs valutar: Vineri, 20 Octombrie
EURO = 4.5921 lei | DOLAR = 3.8901 lei
Vremea:
Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Store Hours