O alta norma europeana ce va trebui respectata: saptamana de lucru de 48 de ore!

Blocul comunitar este impartit intre un pol liberal, condus de Marea Britanie, si un altul care ar dori sa impuna standarde sociale, condus de Franta, informeaza Adevarul. O mare parte din statele membre UE vor fi date in judecata de Comisia Europeana daca nu cad de acord, pana la sfarsitul anului, asupra legislatiei care reglementeaza conditiile de munca. Potrivit unei directive a UE, timpul maxim de lucru saptamanal al angajatilor este de 48 de ore, insa regula este incalcata in multe tari, mai ales in cazul medicilor. at, saptamana trecuta, ca va da in judecata o mare parte a statelor membre, in 2008, pentru incalcarea directivei privind timpul maxim de lucru de 48 de ore/saptamana, transmite Reuters, preluat de Adevarul. Pentru a evita acest lucru, pana in decembrie, statele UE trebuie sa isi rezolve diferendele si sa adopte o noua legislatie in domeniu. Anul trecut, 23 de tari incalcasera regula amintita deoarece respectarea ei ar include mari costuri pentru angajarea si formarea rapida a unui personal aditional. "Comisia va trebui sa lanseze procedurile de incalcare daca nu se ajunge la un acord in timpul presedintiei portugheze", a declarat, pentru Reuters, Eva Kaluzynska, purtatoare de cuvant a CE, citata de Adevarul.

Cotidianul a refacut contorsionata evolutie post-decembrista a miscarii masonice. In momentul de fata, exista noua mari loji, dintre care sapte sunt "regulare". Dupa 1989, masonii romani au iesit iar la lumina. Certuri, dezbinari si impacari au marcat istoria masoneriei romane in ultimii 17 ani. Unii spun ca au pus umarul la integrarea in UE. Altii sunt mai modesti. In 1989 mai traiau 21 de masoni romani initiati inainte de '89, sustine Horia Nestorescu-Balcesti, directorul Centrului National de Studii Francmasonice. Totusi, azi, in Romania, sunt nu mai putin de sapte mari loji masonice regulare si doua iregulare. Numarul total al masonilor se apropie de zece mii, iar o intreaga succesiune de schisme, dezacorduri sau acuzatii grave au marcat dezvoltarea masoneriei dupa 1990. Fiecare loja se revendica istoric ca fiind, intr-un fel sau altul, continuatoarea masoneriei interbelice si tot fiecare loja, intr-un fel sau altul, invoca recunoasterea internationala, dar din partea unor loji diferite. Despre ce anume este masoneria, ori ce vor masonii sa faca s-au scris biblioteci intregi. Cei din afara au privit-o ca pe un soi de secta misterioasa, iar membrii sai, ori cei care i-au aprofundat istoria, o socotesc drept o societate initiatica ce grupeaza persoane care sunt preocupate de perfectionarea morala a umanitatii.

Sub umbrela unei banci, "Parintele FNI" vrea sa faca afaceri cu banii de "batranete" ai romanilor atacand piata pensiilor private, scrie pe prima pagina Evenimentul Zilei de azi. Controversatul Sorin Ovidiu Vintu, de numele caruia se leaga cel mai mare scandal financiar din istoria postdecembrista a Romaniei, se pregateste de o noua afacere cu banii romanilor: pensiile private. Deocamdata, a reusit sa intre pe Pilonul II - pensii obligatorii administrate in sistem privat - sub umbrela companiei MKB Romexterra Fond de Pensii, dar intentioneaza sa patrunda si pe Pilonul III, cel de pensii private facultative. MKB Romexterra Fond de Pensii s-a infiintat special pentru Pilonul II si s-a nascut prin alianta incheiata de banca ungureasca MKB Romexterra (care detine 60% din noua societate) si compania Delta Asigurari (40%). Anul trecut, EVZ a dezvaluit in exclusivitate ca in spatele Delta Asigurari se afla Sorin Ovidiu Vintu, poreclit "Parintele FNI". Profilata pe vanzarea politelor de viata si de sanatate, Delta Asigurari a fost controlata, pana de curand, de Tabor Project Limited, o societate anonima din Londra, care detinea 82,8% din actiuni. La randul sau, firma britanica este controlata total de un off-shore din Cipru (Ranhold Limited), inregistrat la aceeasi adresa cu alta casuta postala, din aria de interes a lui Vintu: Elbahold Ltd (actionar principal in Petromservice). Cercul s-a inchis la Elbahold Ltd din momentul in care compania Petromservice a preluat, recent, peste 92% din Delta Asigurari SA. Atunci, reprezentantii Petromservice au motivat ca pot sa intre pe piata de pensii private cu un off-shore cu proprietari necunoscuti in actionariat. Ei au declarat pentru "Ziarul Financiar": "Cipru este tara membra a UE, iar Elbahold este o companie ce a fost creata si functioneaza respectand normele si reglementarile UE", citeaza Evenimentul Zilei.

NU cumparati spatii in blocurile "la minut"! Apartamentele sunt ceva mai ieftine, dar sunt construite fara respectarea normelor de siguranta, avertizeaza Gandul. Evolutia rapida, anormala, a pietei imobiliare din zona Capitalei a creat un nou tip de infractor: dezvoltatorul imobiliar ilegal. In ultima vreme a luat amploare un fenomen ciudat, care nu are legatura cu afacerile, ci mai degraba cu un sistem public corupt. Tot mai multi asa-zisi oameni de afaceri vaneaza terenuri de 600-800 metri patrati, in zone rezidentiale cu locuinte care au cel mult un etaj si mansarda. Iau terenul la preturi de maximum 500.000 euro si trantesc rapid un bloc, cu inca vreo 500.000 de euro, fara autorizatii si avize. Din vanzarea apartamentelor la 1.500 de euro metrul patrat iese un profit de peste 100 la suta. Cea mai vanata zona este, de departe, sectorul 1. In ultimul an si jumatate, inspectorii de aici au dat 400 de sanctiuni, iar in 11 cazuri au trimis dosarele organelor de cercetare penala. Imobilele din str. G-ral Berthelot nr. 11-15, b-dul Ion Mihalache nr. 15 (unde construieste chiar un prieten declarat al primarului Adriean Videanu), str. Pechea nr. 32-36, str. Limpejoarei nr. 9A, str. Barlogeni nr. 36, str. Leandrului nr. 13A, str. Oastei nr. 7, Lipova nr. 42, str. Elena Clucereasa nr. 65 si str. Valea Merilor nr. 16 sunt doar cateva exemple in care primaria a sesizat Politia sau se judeca prin instante. Modul de lucru e simplu: indivizi ciudati, adesea cu bani negri, ridica in cateva luni un bloc, peste casele cochete din cartier. Pana inteleg vecinii ce se intampla, pana ajung sa sesizeze autoritatile locale, iar de aici pana ajunge Primaria sau Inspectoratul de Stat in Constructii sa dea curs sesizarii trece mai bine de o luna. In acest timp, fundatia a fost turnata, iar scheletul viitorului bloc e deja ridicat. Vin inspectorii, discuta cu constructorii si ii cheama pe proprietari la sediul primariei ca sa arate documentele de urbanism pe care le au pentru a dovedi ca au inceput o constructie autorizata.

Ministrul Justitiei sustine, fara sa demonstreze, ca proiectele anticoruptie puse la lucru in perioada mandatului Monicai Macovei s-ar fi bazat pe o licitatie trucata, informeaza Romania Libera de azi. Tudor Chiuariu se refera la raportul facut de Freedom House asupra luptei anticoruptie la inceputul anului 2005, raport pe baza caruia s-a reformat Parchetul National Anticoruptie (PNA), devenit ulterior Departamentul National Anticoruptie (DNA). Una dintre conditiile de incheiere a capitolului Justitie si Afaceri Interne pentru aderarea Romaniei la UE in 2007 a fost elaborarea unui audit independent al rezultatului si impactului generat de strategia nationala anticoruptie 2001-2004. Potrivit lui Chiuariu, caietul de sarcini pentru licitarea raportului de audit cerut de Comisia Europeana a fost cumparat de Ernst&Young, Freedom House, Institutul de Politici Publice, Transparency International Romania, PricewaterhouseCoopers, KPMG si Societatea Academica Romana (SAR). Ministrul Justitiei acuza atat Freedom House (FH), cat si conducerea institutiei girate de Macovei, spunand ca raportul de audit facut de Freedom House ar fi fost elaborat in 2004, deci inaintea procedurii de licitatie, citand in acest sens din anexa metodologica a documentului, ca documentatia din dosarul de licitatie ar fi fost falsificata si ca depunerea ofertei Freedom House s-ar fi facut inainte de a primi invitatia de participare. Cristina Guseth, director executiv al Freedom House, socoteste insa ca discursul ministrului Chiuariu este plin de inexactitati si precizeaza ca "raportul a fost realizat in perioada 1 februarie-15 martie 2005, asa cum rezulta din multiplele referiri la intalnirile organizate in aceasta perioada cu persoane publice precum procurorul general la acea data, Ilie Botos, procurorul general al PNA, Ioan Amarie, si presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu saguna", citeaza Romania Libera.