Alte interviuri
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Mircea Diaconu: Eu sunt Don Quijote din Parlament

Actorul Mircea Diaconu marturiseste ca a intrat in politica printr-un accident, iar una dintre initiativele sale legislative dovedeste ca se adapteaza cu greu obiceiurilor din Parlament: lipsa de punctualitate sau de atentie, felul in care se voteaza si nu numai. Dar pentru ca tot a ajuns aici, incearca sa se lupte cu morile de vant pentru ca atunci "cand nu se mai poate nimic, donquijotismul e o solutie". 

 

Pentru noi, electoratul, spectacolul din Parlament se reduce la votul la mai multe cartele, ziare rasfoite si multa, multa plictiseala. Cum se vede spectacolul de pe scena, din perspectiva actorului?

Si eu am intrat in acest mediu cu aceleasi repere, insa refuz sa ma obisnuiesc. Nu vreau sa ma adaptez. Prima data cand m-am enervat a fost din cauza bataii de joc cu programul. Majoritatea nu respecta programul: fie ca nu vin, fie ca intarzie la sedinte. Nimeni nu se mira, nimeni nu intra in sala. Si atunci le-am zis: "Ce e aici, casa de nebuni?" "Si care e problema ta?", m-a intrebat un parlamentar vechi. "Dar nu ai si alte mii de treburi? Mai fa-ti cate o treaba. Uite, eu m-am dus pana la minister, am mai rezolvat ceva". "Pai stai, domne, daca am o ora aici, cum sa plec? Sigur ca am sapte mii de treburi, dar le fac si eu in weekend, cand pot". "Ma baiatule, adapteaza-te!" Adica invata sa nu tii cont. Pai nu pot sa nu tin cont.  

Prima dintre fapte, era chiar la inceput, trebuia validat guvernul Boc in Parlament. Urma o sedinta de camere, comuna, anuntata pentru ora 1. Eram la mine la Campulung cu treburi si cu ochii pe ceas sa nu intarzii, sa plec la timp, sa ajung la ora 1. Primesc un telefon de la Senat ca sedinta va fi mai devreme, la 12:30. Am innebunit. In secunda aia am lasat totul balta, nu mi-am luat nici la revedere. Nici nu stiu cum am ajuns la fix la sedinta. Si aflu ca sedinta se amanase pentru ora 3. Si nimeni nu se mira. Asta este ce ma sidereaza: ca nimeni nu se mira, de parca ar fi fost ceva normal. Inghit, tac, mai stau, imi fac de lucru, mai citesc ceva. Dar aveam un sentiment de parca m-as fi aflat in Gara de Nord. Exact ca-n gara. Si la 3 ma duc, semnez, incerc sa-mi gasesc un scaun - ca la sedintele camerelor comune trebuie sa-ti gasesti un scaun - si stau. Si stau. Si tot stau. Si se face patru jumatate.

Mircea Diaconu
La startul sedintei se face programul cu plecarea fixa. Programul nu spune niciodata cand incepem pentru ca incepe cand vrea, insa se hotaraste clar cand se pleaca.


Pana a intrat toata lumea?

Nu, ca aici e diferenta, si chiar vreau sa fac aceasta precizare: sefii nu intra la timp. Toata lumea e acolo si ei sunt inauntru. Se stie insa din start ca sefii de camere intra cand vor muschii lor si, pana nu intra ei, nu poate incepe nimic. Parlamentarii stau ori jos pe scaune, de vorba cu altii, sau pe sofale, pe holuri, dand interviuri, mai beau o cafea... Cum va spuneam: ca-n gara. Dar nu senatorii si deputatii, ci presedintii camerelor. Eu vorbesc de presedintele camerei mele. Este incredibil. Cred ca asteapta sa treaca o ora jumate neaparat. E o chestie de principiu, nu te simti mare daca nu faci lucruri din astea? E foarte simplu. Daca stii ca intarzii, anunti si muti ora. Sau daca intarzii, iti ceri scuze. Dar nu face acest lucru, pentru ca e o chestie obisnuita, fireasca. Nu se simte om important daca nu face asta. Cum sunt jeep-urile astea in care se urca diferiti domni sau doamne – insipizi de altfel – pe care eu le consider supliment de personalitate. Probabil ca si acest domn are nevoie de un supliment de personalitate.

Am sesizat dupa o luna-doua singura bresa in care se poate vorbi in Parlament, se poate parlamenta. Pentru ca de fapt parlament inseamna a dezbate, a parlamenta. Daca o luam inapoi istoric, gasim o sumedenie de discursuri celebre. Pai in Parlamentul de azi nu ai unde sa le tii. Adica procedurile sunt facute in asa fel incat exista o bresa pe care nimeni nu o ia in seama, pe care toata lumea o taie; ca orele de sport de la scoala in care se face si ceva matematica daca dirigintele meu este de matematica si asa mai departe. Asa sunt declaratiile politice, scurte, inaintea sedintei de plen. Iar timpul este de regula foarte scurt intre sedintele de plen, care de regula se sar pentru ca daca intarzie domnul nu mai avem timp sa facem legi. Se taie exact chestia asta. Care mie mi se pare cea mai importanta, singura in care te poti exprima liber, individual si uninominal pe teme care te dor.

Mircea Diaconu
Intentionez sa fac si un experiment: pentru ca domnul despre care vorbesc (Mircea Geoana - n.r.) nu ma asculta (...) o sa schimb cuvintele dintr-o data si o sa recit ori Scrisoarea III ori o sa spun formule matematice.

Deci pentru ca se intarzie nu mai aveti timp sa luati cuvantul?

Pai domnul intra tarziu si pentru ca intra tarziu, nu mai e timp. Si mai e ceva care ma amuza in sensul ca ma isterizeaza. La startul sedintei, nu conteaza ca venim cu o ora-doua mai tarziu, insa imediat se face programul cu plecarea fixa. Deci, nu conteaza ca mai sunt sapte legi care dor tara, plecarea este absolut fixa. Aia se stabileste cand vine el. Dintr-o data devine serios, matur, important, greu, si supune programul la vot: taiem aia, aia, pentru ca nu mai e timp ... dar este foarte serios si nu greseste niciodata aici.   

Sedinta la Senat incepe cu stabilirea orei de plecare?

Intotdeauna asa este. Nu cu ce, ci cu programul. Si programul este incert. Programul nu spune niciodata cand incepem pentru ca incepe cand vrea, insa se hotaraste clar cand se pleaca. Ma amuza lucrurile astea. Merita sa ajung acolo pentru astfel de experiente. Dar repet, nu senatorii si deputatii sunt de vina pentru ca daca nu sunt 20-30%, merge treaba. Dar daca nu vine presedintele camerei, care tine sedinta, nu se poate. Si sunt trei. Sunt si vicepresedinti care conduc lucrarile si nu stiu cum fac, poate au alte studii, ei respecta sfertul academic, nu sfertul parlamentar, care este de o ora si jumatate.     

Publicat Luni, 27 Aprilie 2009 - 02:47
Cuvinte cheie: mircea diaconu, senat, legi, parlament | Afisari: 65,535
Comentarii (1)
saturniana, Deva (Miercuri, 29 Aprilie 2009 - 10:28)
Domnule Mircea Diaconu, pe langa faptul ca sunteti actorul meu preferat, va admir si ca om si va felicit ca ati intrat in politica, chiar si asa, "printr-un accident", pentru ca numai asa se va putea schimba ceva in tara asta. Cred ca sunt si altii in Parlament care gandesc ca d-voastra si va rugam sa faceti ceva pentru a schimba gandirea celor de acolo. Aratati-le ca pentru a fi respectat trebuie sa fii in primul rand punctual si sa-i respecti pe cei din jurul tau. Nu-i lasati in pace, aratati-le acest lucru. Va doresc succes si va iubesc.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours