Stiri similare
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Raportul CE pe Justitie: Parlamentul a blocat investigatii si a incercat sa destabilizeze DNA

Parlamentul a blocat investigatiile la nivel inalt, a incercat sa destabilizeze DNA si a introdus amendamente care au restrictionat prerogativele procurorilor, se arata in raportul Comisiei Europene prezentat joi, care constata "regrese" in reforma Justitiei si in lupta anticoruptie din Romania.

Predoiu: Unele evolutii recente nu au fost incluse in raportul CE

Consecintele Raportului pe Justitie: Se cere raport CE despre cheltuirea fondurilor UE in Romania

"Ritmul progreselor constatate in raportul CE din iulie 2008 nu a fost mentinut", se arata in raport, potrivit Newsin. Comisia Europeana recomanda autoritatilor romane sa accelereze ritmul reformei judiciare si a luptei anticoruptie "pentru a redresa unele regrese inregistrate in ultimele luni".

Bilele negre merg spre Parlament

Parlamentul a blocat investigatiile la nivel inalt, a incercat sa destabilizeze DNA si a introdus amendamente care ar fi restrictionat prerogativele procurorilor, arata raportul Comisiei Europene prezentat joi, care constata "regrese" in reforma Justitiei si in lupta anticoruptie din Romania.

"Ritmul progreselor constatat in raportul CE din iulie 2008 nu a fost mentinut", se arata in raport. Comisia Europeana recomanda autoritatilor romane sa accelereze ritmul reformei judiciare si a luptei anticoruptie "pentru a redresa unele regrese inregistrate in ultimele luni".

Bile albe le primesc DNA, ANI si CSM

De partea pozitiva sunt anchetele Directiei Nationale Anticoruptie si faptul ca Agentia Nationala de Integritate este operationala.

"Consiliul Superior al Magistraturii si-a asumat mai multe reponsabilitati pentru reforma judiciara", se mai arata in raport. Intentiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta sa-si asume intr-o mai mare masura reforma sistemului de justitie sunt incurajatoare, dar acestea trebuie transpuse in fapte, se arata in raportul Comisiei Europene publicat joi.

Totodata, raportul evidentiaza faptul ca, la ora actuala, capacitatea sistemului de justitie din Romania este inca redusa. "La 31 decembrie 2008, numarul de posturi neocupate ramane inacceptabil de ridicat - 433 de posturi vacante de procurori si 344 de posturi vacante de judecatori. Statisticile oferite de CSM, care se refera pana la 10 decembrie 2008, indica faptul ca aproape jumatate din numarul total de posturi vacante sunt posturi de conducere", arata raportul.

CE a mai constatat ca strategia privind resursele umane, adoptata de CSM in noiembrie 2008, nu propune masuri de urgenta corespunzatoare precum realocarea temporara de personal intre instante- de la un grad de jurisdictie la altul si de la o locatie la alta - pentru a remedia deficitul stringent de personal. Strategia nu ia inca in calcul reorganizarea necesara a instantelor si a parchetelor.

"Numarul important de magistrati in activitate care au dreptul, in prezent, sa se pensioneze in orice moment sporeste incertitudinea situatiei resurselor umane si reduce marja pentru reforma structurala", se arata in raport.

Mai mult, numarul ridicat de detasari de magistrati catre diferite institutii publice creeaza posturi temporar vacante care nu pot fi ocupate folosindu-se un fond de rezerva stabilit in acest scop, se mentioneaza in raport. "Romania trebuie sa remedieze de urgenta problemele stringente legate de capacitatea sistemului de justitie, mentinand insa un nivel ridicat al calitatii proceselor de recrutare si formare", completeaza raportul CE.

Romania a fost avertizata si de Barroso

Ingrijorarea Comisiei cu privire la regresele Romaniei a fost, de altfel, exprimata si de presedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, in luna ianuarie, cand i-a primit in vizita pe presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc.

Asa cum a subliniat Barroso atunci, CE nu considera ca exista un termen-limita pentru mecanismul de cooperare si verificare. Basescu a recunoscut la acea intalnire ca obiectivul asumat de Romania pentru iesirea de sub mecanism in vara acestui an este menit sa mobilizeze eforturile in tara, dar nu obliga cu nimic Comisia.

De altfel, statele membre, mai ales Germania, care este cel mai mare contribuitor la bugetul UE, se asteapta ca monitorizarea sa continue pana cand autoritatile romane si bulgare vor demonstra ca pot tine sub control coruptia si crima organizata.

Termen limita, raportul din vara

"Este foarte important ca pana la urmatorul raport din vara sa se realizeze progrese", a spus intr-o conferinta de presa Johannes Laitenberger, purtator de cuvant al Comisiei, facand referire la adoptarea codurilor de procedura, intensificarea luptei anticoruptie si implementarea mai eficienta a legilor.

"Raportul nu ofera o imagine finala la acest moment si nu atrage dupa sine nici o sanctiune", a mai spus purtatorul de cuvant, subliniind ca este vorba despre un raport de etapa, cel final fiind asteptat in vara.

"Este un raport in cadrul mecanismului de cooperare si verificare prin care CE si statele membre lucreaza impreuna pentru a obtine rezultate concrete", a precizat Leitenberger, accentuand ca aceste rapoarte sunt de natura tehnica si nu se supun unui proces de negociere politica.

Amenintarea: Suspendarea fondurilor UE

Intrebat daca Bulgaria a facut mai multe progrese decat Romania, oficialul CE a atras atentia ca aceste rapoarte "nu reprezinta un concurs intre cele doua echipe, in care una dintre parti marcheaza puncte in detrimentul celeilalte".

Rapoartele de joi dau impresia ca sunt menite sa fie o ultima incurajare blanda inainte de evaluarea cruciala din vara, care risca sa fie mai putin diplomatica si sa duca spre o noua faza a acestui tip de "monitorizare postaderare". Rapoartele finale sunt asteptate in iulie.

Riscul anularii fondurilor europene - parghia ce pare sa fie preferata acum de CE in locul amenintarii cu clauza de salvgardare - este mentionat, de altfel, si de agentia de rating Standard&Poor’s intr-un raport de evaluare a Romaniei publicat miercuri.

Raportul actual, desi nu face nici o referire la fonduri, arata insa ca Romania a facut regrese dupa ce in iulie a scapat de amenintarea cu fondurile, in timp ce Bulgaria, a carei clasa politica a intrat in stare de soc dupa raportul din vara trecuta, s-a miscat mai bine. Cu toate acestea, noi suspendari de fonduri UE nu sunt excluse, de data aceasta pentru ambele tari, spun surse europene.

Spre deosebire de Romania, Bulgaria a depus eforturi mult mai mari dupa ce la ultimul raport, din vara anului trecut, Comisia a decis sa suspende plata fondurilor de preaderare destinate Sofiei. Cu toate ca si Romaniei i-au fost inghetate platile SAPARD, Comisia n-a facut legatura politica intre lupta anticoruptie si fonduri decat in cazul Bulgariei.

"Desi autoritatile romane au inceput sa pregateasca strategiile care sa trateze aceste probleme, implementarea lor ramane o sursa de ingrijorare, din cauza climatului politic fragmentat. Progresul in aceste domenii, dar mai ales privind stoparea coruptiei, depinde in mod crucial de disponibilitatea noului guvern. In caz contrar, inghetarea fondurilor de catre Comisia Europeana si, ulterior, anularea acestora, sunt foarte probabile, mai ales ca Bulgaria a stabilit deja un precedent", avertizeaza agentia de rating.

Romania si Bulgaria au aderat la UE la 1 ianuarie 2007 sub amenintarea activarii unei clauze de salvgardare in domeniul Justitiei in primii trei ani de la aderare, daca cele doua tari nu indeplinesc mai multe obiective ("benchmarks") stabilite de Comisia Europeana a caror evaluare se face periodic, din sase in sase luni, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

CSM considera raportul CE "un semnal de alarma pentru autoritatile romanesti"

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arata ca si-a stabilit prioritatile in functie de recomandarile si observatiile Comisiei Europene, urmand ca toate concluziile raportului sa fie discutate in prima sedinta a Consiliului.

Presedintele CSM, Virgil Andreies, considera raportul Comisiei Europene (CE) ca fiind "tehnic, obiectiv si realist" si spune ca acesta "constituie un semnal de alarma pentru autoritatile romanesti". Potrivit lui Andreies, CSM si-a stabilit prioritatile pentru 2009 in functie de recomandarile cuprinse in mecanismul de monitorizare a Romaniei din precedentul raport.

"CSM si-a stabilit foarte clar prioritatile pentru acest an, pornind de la conditionalitatile mentionate an mecanismul de monitorizare a Romaniei in precedentul raport precum si in functie de vulnerabilitatile sistemului judiciar romanesc. Acest raport va fi discutat in prima sedinta a CSM, urmand ca noi sa actualizam prioritatile in functie de recomandarile si observatiile Comisiei Europene", a mai declarat Andreies.

Anastase: Raportul CE este unul obiectiv si tehnic

Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a declarat joi ca Raportul CE pe justitie este unul obiectiv si tehnic, dar criticile vizeaza activitatea fostului Parlament, si a subliniat ca actualul Legislativ nu se va substitui justitiei, iar Codurile vor fi adoptate pana in iunie.

"Este foarte important de punctat faptul ca raportul se refera la perioada iunie 2008- ianuarie 2009,deci acopera activitatea fostului Parlament . Din acest punct de vedere, este important pentru noi toti sa punctam ca noul Parlament si-a asumat inca de la inceput sa-si joace rolul conferit de Constitutie, acela de a fi factor legislativ si nu de a se substitui justitiei", a spus Anastase.

Presedintele Camerei si-a exprimat convingerea ca actuala formula a Camerei Deputatilor va da un aviz favorabil solicitarii Procurorului General privind inceperea urmaririi penale in cazul Adrian Nastase si a apreciat drept un progres decizia de miercuri a conducerii Camerei de a trimite aceasta solicitare plenului pentru a fi votata.

"Raportul mentioneaza blocarea de catre Parlament a unor investigatii in cazuri de coruptie la nivel inalt, de aceea noul Parlament a facut cateva progrese importante in ceea ce priveste aceasta tema. Ieri, Biroul Permanent al Camerei a decis sa inainteze plenului solicitarea Procruorului General in privinta cazului lui Adrian Nastase. Sunt convinsa ca, in contextul solicitarii facute de Adrian Nastase Parlamentului, in plenul sau, va da un aviz favorabil acestui caz. In sensul in care sa incuviinteze inceperea urmaririi penale", a precizat presedintele Camerei.

"Pe viitor, imi doresc ca Parlamentul sa nu mai constituie un factor de blocare a proceselor firesti din justitie. Sigur, modificarile constitutionale sunt absolut necesare si sper sa intruneasca majoritatea optiunilor astfel incat Parlamentul sa fie scos din acest proces de justitie, iar imunitatea, asa cum e ea fireasca, sa fie una absolut egala pentru toti parlamentarii si sa se refere exclusiv la declaratii politice si la votul exprimat in Parlament", a mai spus Anastase.

In privinta Codurilor din justitie, democrat-liberala a anuntat ca exista deja o opinie agreata de majoritate privind trecerea codurilor prin Parlament in procedura de urgenta, termenul limita al adoptarii codurilor fiind jumatatea lunii iunie. "Din acest punct de vedere, acest raport partial sper sa fie mult imbunatatit in forma lui din iulie", a conchis Anastase.

Roberta Anastase a spus si ca presedintele Traian Basescu a transmis o scrisoare, la inceputul sesiunii parlamentare, in care solicita "sa existe un sprijin al Parlamentului, in sensul in care reforma in justitie sa fie realizata si cu sprijinul Parlamentului".

Kovesi: Raportul CE este realist

Procurorul general al Romaniei, Laura Kovesi, arata ca raportul Comisei Europene a punctat unele neajunsuri ale sistemului, deficiente care au fost reclamate de mai multe ori de Ministerul Public

Kovesi arata ca este o realitate ca dosarele privindu-i pe ministri nu sunt solutionate datorita procedurilor parlamentare. "Am spus, in mod constant, ca procedurile parlamentare nu trebuie sa blocheze procedurile judiciare. E important ca Parlamentul sa se pronunte pe solicitarile Parchetului, indiferent ce solutie decide ca trebuie sa adopte", a declarat, pentru NerwsIn, procurorul general.

Cu referire la noile coduri penale, Kovesi arata ca Ministerul Public a fost reprezentat in comisia de redactare si ca, in mare, propunerile procurorilor au fost acceptate.

Cu referire la posturile vacante din sistem, aspect reliefat de raportul CE, Laura Kovesi a aratat ca, "din pacate, atributiile procurorului general se limiteaza la a face propuneri catre Consiliul Superior al Magistraturii. Acestea au fost facute si au vizat, pe langa redistribuirea unor posturi de la unitati mai putin incarcate la cele mai incarcate, incetarea detasarii unor magistrati la alte institutii, de asemenea, un aspect important punctat in raport, propunerile mergand pana la desfiintarea unor instante mici isi realocarea resurselor", sustine Kovesi.

In plus, procurorul general mai arata ca a continuat sa promoveze recursuri in interesul legii ce au rol de a unifica practica judiciara.

In incheiere, Kovesi isi exprima speranta ca problemele procurorilor se vor atenua prin gasirea unor solutii "pentru reducerea incarcaturii, foarte mari, datorate competentei largite si numarului mic de procurori".

 

Transparency International cere continuarea monitorizarii justitiei din Romania si Bulgaria

Organizatia Transparency International (TI) cere, intr-un comunicat de presa, continuarea monitorizarii de catre UE a justitiei din Romania si Bulgaria pana in momentul in care cele doua tari produc rezultate concrete si ireversibile in lupta anticoruptie.

"Transparency International (TI) continua sa fie profund ingrijorata de coruptia la nivel inalt, crima organizata si neregulile privind gestionarea fondurilor UE in Bulgaria si Romania. Organizatia recomanda cu tarie continuarea monitorizarii progreselor anticoruptie pentru ambele tari", se arata intr-un comunicat al ONG-ului, publicat dupa raportul interimar al CE privind progresele din domeniul justitiei in Romania si Bulgaria.

Potrivit TI, in Bulgaria si Romania aproape ca nu au fost implementate deloc masuri concrete si ireversibile pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Sistemele judiciare ale celor doua tari raman lipsite de transparenta si adesea ineficiente. "Este esential ca ambele tari sa initieze investigatii temeinice si sa aplice pedepse adecvate pentru cei vinovati de coruptie si crima organizata", subliniaza TI.

Coruptia obstructioneaza functionarea normala a serviciilor publice, cetatenii fiind cei care sufera de o ingrijire medicala precara, de o educatie slaba, de un sector al lucrarilor publice subdezvoltat sau de o slaba implementare a legii. Administratia publica nu functioneaza la parametrii acceptabili si, in cele din urma, capacitatea de a angrena un ritm de dezvoltare este grav afectata, constata organizatia anticoruptie.

Sistemul judiciar din Romania este paralizat de un proces excesiv de autoreglare, alaturi de o absenta a mecanismelor de responsabilizare, se mai arata in comunicatul TI. "Ceea ce este in mod special ingrijorator este ca reformele nu sunt abordate sistematic. Din contra, masurile anticoruptie par a fi gandite pentru a avea numai efecte politice pe termen scurt si pentru a influenta opinia publica", potrivit TI.

"In Romania aerul este impanzit de coruptie din cauza deficitului major de institutii anticoruptie. Acest gol este suplinit prin expunerea cazurilor de coruptie prin intermediul presei nationale si internationale", a declarat Victor Alistar, director executiv al TI Romania. "Lipsa unor rezultate concrete si de durata in lupta impotriva coruptiei ar trebui sa impiedice ridicarea mecanismului de cooperare si verificare al UE", a mai spus acesta.

"UE nu este imuna la coruptie", atrage atentia si Jana Mittermaier, sefa biroului TI din Bruxelles. "Aderarea la UE nu este un glont magic impotriva coruptiei. TI recomanda raporturi privind progresul in lupta anticoruptie pentru toate viitoarele tari membre si chiar si pentru actualele. Indexul TI de perceptie a coruptiei arata ca este nevoie de un control si o monitorizare mai puternice la intreg nivelul UE", a mai declarat aceasta.

"Coruptia si crima organizata din Bulgaria raman endemice. Guvernul bulgar trebuie sa inceteze cu schimbarile de fatada si sa lanseze o adevarata reforma anticoruptie. Pana nu se va intampla acest lucru, sanctiunile UE nu pot fi ridicate", considera Diana Kovaceva, director executiv al TI Bulgaria.

Sanctiunile UE impuse Bulgariei in 2008 ar trebui sa continue pana cand slaba performanta a acestei tari in ceea ce priveste obtinerea unor rezultate tangibile pentru prevenirea si lupta impotriva coruptiei este semnificativ imbunatatita, considera TI.

Transparency International a incurajat Comisia Europeana sa deschida procesul de extindere al UE catre societatea civila - proces care va deveni relevant pentru Croatia si alte tari candidate. Acest demers ar determina ca procesul de extindere sa fie mai transparent si mai participativ, acordand societatii civile o baza pentru a putea trage la raspundere guvernele inainte si dupa aderare.

SoJust - Clasa politica nu a inteles ca progresul societatii depinde de independenta Justitiei

Actualul raport al Comisiei Europene este o sanctiune pentru clasa politica, care nu a inteles ca progresul societatii depinde de independenta Justitiei, a declarat, joi, pentru Newsin, vicepresedintele SoJust, judecatorul Cristi Danilet.

Danilet a accentuat faptul ca independenta Justitiei presupune atat independenta judecatorilor, cat si independenta procurorilor.

"Si nu e vorba de independenta lor doar la nivel institutional, ci si independenta in anchete. Or, in prezent, dosarele de mare coruptie trec prin filtrul Parlamentului chiar pentru stadiul incipient al anchetei, filtru care, in loc sa fie unul tehnic, este politic. Nu gresesc daca spun ca politicul infrange in mod repetat independenta justitiei, de la controlul anchetelor in dosarele cu impact major, pana la coduri invechite sau legislatie incoerenta pentru care suntem condamnati saptamanal la CEDO ori pana la subfinantarea sistemului judiciar", a mai spus vicepresedintele SoJust.

SoJust considera ca se impune o mentinere a starii de monitorizare din partea autoritatilor de la Bruxelles. "Inca nu am ajuns la stadiul in care, o reforma inceputa, sa fie continuata cu aceeasi fermitate fara un asemenea control", mentioneaza Danilet , care crede ca este nevoie de o noua strategie in privinta justitiei: "dar nu una de reforma, ci una de consolidarea acesteia".

Magistratii au nevoie, conform SoJust, sa intre intr-o perioada de stabilitate, ca sa aiba timp sa asimileze noile reglementari si sa solutioneze dosare fara nici un fel de presiune de natura politica sau mediatica. "Ministerul Justitiei trebuie sa se implice in finantarea corespunzatoare a justitiei. CSM trebuie sa puna accentul pe recrutarea si formarea unui personal cu inalta calificare juridica. Presa trebuie sa sustina increderea populatiei in justitie al carei rost este sanctionarea abuzurilor celorlalte puteri si restabilirea ordinii sociale", a incheiat vicepresedintele SoJust.

UNJR: Reforma in justitie se face in functie de vointa politica

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, considera ca raportul Comisiei Europene este foarte important, deoarece, pentru prima oara, se vorbeste despre regresul progreselor in justitie si despre politizarea justitiei.

Presedintele UNJR a mai declarat, pentru NewsIn, ca lupta anticoruptie s-a transformat in demagogie "pura", mai ales din partea Parlamentului, care si-a neglijat rolul de putere legislativa si independenta.

Dupa 2007, considera Dana Garbovan, nici Ministerul Justitiei, nici Consiliul Superior al Magistraturii si nici Parlamentul nu s-au preocupat de lipsa reformei in justitie. Prin urmare, aceasta este problema, nu posibilitatea activarii clauzei de salvgardare, apreciaza presedintele UNJR.

"Avem nevoie de actiuni ferme pentru realizarea reformei in justitiei", a mai declarat, pentru NewsIn, Dana Garbovan, cu precizarea ca si bugetul este de vina pentru lipsa reformelor, in conditiile in care "sistemul justitiar este, in mod evident, subfinantat".

Laura Stefan (SAR): Raportul CE este un semnal ca se asteapta rezultate concrete pana in vara

Laura Stefan, coordonator de programe anticoruptie in cadrul Societatii Academice Romane (SAR), crede ca semnalul transmis de Comisia Europeana este unul cat se poate de clar, in sensul ca Romania are nevoie de rezultate concrete pana in vara, cand va fi prezentat raportul final al CE

Laura Stefan considera ca raportul pe justitie al Comisiei Europene dat publicitatii joi este "mult mai dur, formulat pe un ton mult mai aspru". "Este un raport corect, dar deloc prietenos cu Romania si Bulgaria. Parlamentul este criticat cel mai dur dupa ce a blocat dosarele penale, in timp ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pare sa-si fi asumat mai multe responsabilitati. Acesta este un semnal clar ca se asteapta rezultate concrete, o actiune limpede din partea Consiliului", a declarat pentru NewsIn, Laura Stefan.

Laura Stefan mai spune ca raportul Comisiei Europene "s-a intarit in mesaj", pregatind astfel raportul din vara. "Nu putem ignora semnalele transmise de purtatorul de cuvant al CE, Mark Grey, in sensul ca rezultatele concrete ar trebui sa apara pana in vara", considera expertul SAR.

Geoana: Reforma justitiei din Romania nu se rezuma la solutionarea dosarelor politicienilor

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat joi, cu referire la raportul CE, ca Parlamentul nu constituie un obstacol in calea justitiei, ca preocuparile cetatenilor sunt altele decat cele ale UE si ca eficienta sistemului nu se rezuma la solutionarea dosarelor politicienilor.

Potrivit lui Mircea Geoana, raportul CE reflecta preocuparea pentru dosarele politicienilor, si nu pentru modul in care justitia functioneaza in raport cu cetatenii obisnuiti. Presedintele Senatului a negat afirmatia continuta in raport potrivit careia Parlamentul a impiedicat realizarea justitiei blocand dosarele de coruptie ale fostilor ministri.

"In ceea ce priveste dosarele de mare coruptie din Parlament subiectul este eliminat, nu mai exista un obstacol al Parlamentului Romaniei pe acest subiect. (...) Cred ca ceea ce poate fi spus mai clar e faptul ca justitia din Romania nu se rezuma la cateva dosare ale politicienilor si se refera la reformele extrem de intarziate din domeniul justitiei aplicate, pentru cetateni, si cred ca aceasta este obligatia Guvernului si a ministerului Justitiei de a arata progres nu doar pe ceea ce indica CE ca este important si pentru cetateanul roman", a comentat presedintele social-democrat.

Geoana a spus ca cetatenii romani sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati in justitie si ca rezolvarea acestei situatii ar trebui sa fie preocuparea prioritara a Guvernului. "In acest moment este un grad de insatisfactie semnificativa in opinia publica romaneasca fata de calitatea, viteza si transparenta justitiei din Romania. Este multa treaba de facut, raportul nu face decat sa prelungeasca preocuparile CE, dar cred ca si preocuparile noastre romanesti sunt si mai profunde decat cele pe care Raportul le-a mentionat", a adaugat presedintele Senatului.

Mircea Geoana s-a aratat dezamagit si de faptul ca in raport se face referire la pierderea unor fonduri din cauza lipsei reformei din justitie si a spus ca aceste lucruri nu pot fi amestecate. "Ceea ce pe mine ma dezamageste in acest raport e amestecarea nejustificata in opinia mea a subiectului legat de continuarea reformei in justitie, un efort necesar, sau aluzia de amestecare a acestui subiect cu subiecte de alte fonduri pentru Romania si acest lucru trebuie combatut foarte energic de institutiile statului roman", a mai spus liderul social-democrat.

Stoica: Sper ca noua majoritate parlamentara va intelege acest avertisment drastic al CE 

Vicepresedintele PD-L Valeriu Stoica a declarat ca raportul Comisiei Europene privind Justitia in Romania este un avertisment sever de care noua majoritate parlamentara trebuie sa tina seama, inclusiv prin deblocarea dosarelor demnitarilor.

Valeriu Stoica a apreciat ca Guvernul anterior este principalul responsabil pentru raportul critic al Comisiei Europene privind justitia din Romania. "Concluziile raportului erau previzibile. Personal, am atras mai demult atentia ca blocarea luptei impotriva coruptiei va atrage o reactie pe masura a Uniunii Europene. Din pacate, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a fost insensibil la aceasta chestiune, el ocupandu-se de secretizarea contractelor prin care au fost arondate resursele Romaniei unor grupuri de interese straine in loc sa se ocupe de reforma Justitiei", a apreciat Stoica.

Stoica a afirmat ca un rol important in ameliorarea evaluarii starii Justitiei romane la raportul CE din iulie revine Parlamentului si actualei majoritati parlamentare. "Sper ca noua majoritate parlamentara va intelege acest avertisment drastic al UE. Sunt necesare adoptarea rapida a unui Cod de Procedura Penala modern, a Codului Penal, deblocarea dosarelor referitare la demnitari aflate la Parlament, precum si stoparea interventiei oamenilor politici in cursul Justitiei", a conchis Stoica.

Ponta: Raportul CE este din ce in ce mai indepartat de realitatile din Romania

Ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Victor Ponta, a apreciat joi ca rapoartele Comisiei Europene denota o foarte mare lipsa de contectare la realitate justitiei romanesti si a sustinut ca nu stie de dosare blocate la Parlament.

"Rapoartele Comisiei Europene mi se par de fiecare data din ce in ce mai indepartate de realitatea din Romania. Noi traim in tara in care criminalii sunt pusi liberi, in care procesele dureaza sase-sapte ani, in care o parte din magistrati sunt nemultumiti de conditiile de munca, o tara in care nu se mai fac investitii in infrastructura sistemului justitiei, si odata la sase luni citim despre doua sau trei dosare. Sigur ca si alea sunt importante", a sustinut ministrul social-democrat .

Ponta a spus ca este de acord doar cu concluziile raportului, anume ca starea justitiei in Romania se degradeaza in fiecare an. "Continutul denota o foarte mare lipsa de contactare la realitatea justitiei romanesti", a spus ministrul.

In privinta criticilor CE la adresa Parlamentului privind blocarea unor dosare ale unor demnitari suspectatide coruptie, Ponta a sustinut ca nu stie care sunt aceste dosare.

"Nu stiu care sunt dosarele blocate in Parlament. Din cate stiu domnul Mitrea si-a dat demisia din Parlament in luna septembrie si suntem in februarie si nu l-a chemat nimeni la DNA, absolut deloc. Din cate stiu domnul Daniel Morar a avut succese extraordinare in primii trei ani de mandat, adica nu a facut nimic, si este reconfirmat. Probabilca purtatorul de cuvant al Comisiei va fi fericit", a adaugat el.

"Pentru mine, care traiesc in Romania, justitia nu este nici la Bruxelles, nici la Parlament, ci dea de zi cu zi din judecatroiile si tribunalele din Romtnia, aceea e o justitie foarte rea, neperformanta si in rapoartele CE nu se mai vorbeste despre ea" a mai spus ministrul Ponta.

Raportul Comisiei Europene urmeaza deja un sablon, considera CRJ

Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a declarat joi, pentru NewsIn, ca rapoartele Comisiei Europene par "subtiri" si "nefundamentate", urmand deja un sablon prin criticarea Parlamentului pentru blocarea anchetelor si aprecierea DNA.

Georgiana Iorgulescu considera ca problema investigatiilor blocate in Parlament tine de prevederile constitutionale legate de imunitatea parlamentarilor. In consecinta, considera directorul executiv al CRJ, Comisia Europeana ar fi putut face aprecieri legate de Constitutia Romaniei, mai ales in conditiile in care si-a exprimat punctul de vedere privind tentativele de a modifica procedura de numire si revocare a procurorilor-sefi, in ciuda faptului ca acest aspect nu este "apanajul CE".

Georgiana Iorgulescu considera ca exista un fel de presiune din partea Comisiei Europene, la care autoritatile romane reactioneaza, cu riscul de a face schimbari de suprafata. "Probabi vom avea, pana in vara, multe sanctiuni disciplinare pentru judecatori, masuri de suprafata, pentru ca cineva solicita si da bine", a mai declarat directorul executiv al CRJ, pentru NewsIn.

Nicolaescu spune ca PNL nu blocheaza justitia in Parlament si ca responsabilitatea revine coalitiei

Vicepresedintele PNL Eugen Nicolaescu a declarat joi ca liberalii au sustinut mereu ca orice suspiciuni asupra unei persoane trebuie transate in justitie si la fel vor actiona si in continuare, dar responsabilitatea deblocarii Parlamentului apartine coalitiei "de peste 74%".

"Cred ca la nivelul Parlamentului, acum, ar trebui sa nu mai existe niciun fel de problema fiind o majoritate PSD-PDL atat de mare, de peste 74%, incat poate sa ia orice decizie. Noi nu am fost partasi nici inainte de schimbarea guvernarii si nici acum la blocarea justitiei. Dimpotriva, am fost cei care am spus de fiecare data; daca planeaza o suspiciune a unei persoane, e bine ca ea sa fie transata in justitie. Sper sa se intample acest lucru si acum. Dar reper, intreaga responsablitate revine acestei coalitii majoritare", a afirmat el.

Nicolaescu a mentionat ca PNL va vota "ca justitia sa-si faca datoria". "Dar votul nostru de 20% este insuficient pentru a schimba atitudinea CE fata de Parlament", a adaugat vicepresedintele liberal.

Pe de alta parte, liderul PNL a dorit sa sublinieze ca, la nivelul Comisiei Europene, "exista mai multe informari care au o anume confuzie". "Eu continui sa spun ca in Romania nu se respecta separatia puterilor in stat si am asistat uneori la agresiuni ale DNA asupra puterii legislative, agresiuni de natura mediatica in primul rand, ceea ce cred eu ca nu este permis intr-un stat de drept", a insistat el. 

Adina Valean (PNL) considera ca raportul CE este o "palma pe obrazul Presedintiei"

Europarlamentarul PNL Adina Valean a declarat joi, prin intermediul unui comunicat de presa remis NewsIn, ca raportul pe justitie reprezinta o palma pe obrazul institutiilor romanesti, inclusiv a Presedintiei, pentru ca Traian Basescu si-a asumat in ultimii patru ani reforma in domeniu.

"Raportul pe justitie prezentat azi de Comisie reprezinta o noua palma pe obrazul Romaniei, palma de care se fac vinovate toate institutiile care ar trebui sa contribuie prin fisa postului la reformarea sistemului de justitie in Romania. In plus, este o palma pe obrazul Presedintiei pentru ca in ultimii patru ani presedintele a fost cel care si-a asumat reforma justitiei, in primul rand prin plasarea la conducerea tuturor institutiilor din sistem a persoanelor pe care le-a creditat in fata tarii ca fiind capabile sa rezolve problema coruptiei si reforma sistemului judiciar (incepand cu Monica Macovei si terminand cu ministrul Predoiu, despre care ne-a asigurat ca a avut o activitate atat de buna incat se bucura de sprijinul si aprecierea Bruxelles-ului)", a afirmat Valean, vicepresedinta Aliantei Liberalilor si Democratilor in Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului PNL, "dincolo de incapacitatile Parlamentului de a adopta sistemul de Coduri sau de a rezolva problema imunitatilor, adevaratul esec consemnat de raport este cel al reformei in ansamblu a sistemului". De asemenea, Valean a sustinut ca nici macar DNA nu este scutita de critici, pentru ca aprecierile legate de actiunile acesteia sunt numai de natura cantitativa si nu fac referire la calitatea demersului juridic.

In final, Valean a precizat ca reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei nu trebuie sa fie apanajul unui singur partid politic sau al unui singur om, astfel ca nu pot fi sustinute decat printr-un consens politic in sensul neimplicarii, prin legi sau numiri de persoane,  in lupta politica interna. 

Marko: Executivul nu rezolva destul de rapid problemele din justitie

Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat joi, la Cluj, ca Romania trebuie sa fie atenta la problemele semnalate in raportul pe justitie al Comisiei Europene si a atras atentia ca actuala coalitie guvernamentala se misca anevoios la acest capitol, transmite corespondentul NewsIn.

„Eu cred ca trebuie sa fim atenti la acest raport. Avem un ragaz. Pana in vara avem posibilitatea sa rezolvam problemele semnalate si sunt convins ca le vom rezolva. Din acest punct de vedere si guvernantii ar trebui sa se miste putin mai repede, fiind ca, ceea ce am vazut in aceasta luna si jumatate – nu afirm ca raportul se refera la aceasta perioada in exclusivitate – este ca se avanseaza foarte greoi, foarte anevoios din partea coalitiei guvernamentale”, a afirmat Marko, in cadrul unei conferinte de presa la Cluj-Napoca.

Liderul UDMR a tinut sa precizeze ca are convingerea ca problemele semnalate de CE vor fi rezolvate pana la termenul dat, adica in vara.

 

Publicat Joi, 12 Februarie 2009 - 13:04
Cuvinte cheie: raport, CE, Justitie, Parlament, regres | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours