Stiri similare
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Dispozitiile Codului de Procedura Penala ar trebui reconsiderate in intregime, afirma magistratii Curtii Constitutionale

Magistratii Curtii Constitutionale constata ca dispozitiile Codului de procedura penala ar trebui reconsiderate in intregime, dat fiind numarul mare de texte neconstitutionale care incalca principiul aflarii adevarului si principiul dreptatii, potrivit motivarii deciziei din 14 ianuarie.

"Avand in vedere numarul mare de texte neconstitutionale si necesitatea unei reglementari unitare si concordante a urmaririi penale, se impune reconsiderarea in intregime a dispozitiilor Codului de procedura penala", se arata in motivare.

In data de 17 octombrie 2008, 55 de deputati au solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi.

Curtea Constitutionala a decis, in 14 ianuarie, ca dispozitiile articolului unic pct.1-23 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi sunt neconstitutionale, deoarece, potrivit motivarii publicata pe site-ul institutiei, se incalca consacrarea dreptatii ca valoare suprema a statului de drept, egalitatea cetatenilor in fata legii si principiul potrivit caruia nimeni nu este mai presus de lege, accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, dreptul la aparare, prezumtia de nevinovatie, impartialitatea si egalitatea justitiei si independenta judecatorilor, realizarea justitiei prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti.

In concret, arata CCR, prin articolul unic punctul 1 subpunctele 13, 15, 16, 19, 118 si punctul 12 subpunctul 117, s-au introdus in Codul de procedura penala dispozitii prin care se sanctioneaza, cu nulitatea absoluta, orice incalcare a normelor de procedura privitoare la administrarea probelor, indiferent de importanta incalcarii, de motivul care a determinat-o sau de valoarea intrinseca a probei administrate.

Or, motiveaza CCR, in acest fel se ignora principiul independentei judecatorilor, deoarece se elimina dreptul judecatorului de a aprecia daca intr-o situatie concreta s-a adus o vatamare esentiala a drepturilor procesuale ale partilor, care sa justifice neluarea in considerare a mijlocului de proba. De asemenea, arata judecatorii, se elimina posibilitatea de a stabili adevarul in cauza. "Se incalca astfel principiul aflarii adevarului, adica dreptul la un proces echitabil al partii interesate in luarea in considerare a tuturor probelor administrate care contribuie la aflarea adevarului si principiul dreptatii", se arata in motivarea Curtii.

Si subpunctul 12, care prevede ca mijloacele de proba obtinute ilegal nu pot fi folosite in procesul penal, a fost declarat neconstitutional. Judecatorii CCR sunt de parere ca reglementarea criticata nu distinge intre efectele vatamatoare grave care nu pot fi inlaturate altfel decat prin anularea mijlocului de proba si nelegalitatile cu consecinte neinsemnate si care pot fi remediate, intre continutul probator important pentru aflarea si stabilirea adevarului si continutul probator nesemnificativ.

Potrivit supunctului 13, constatarea incalcarii legii in obtinerea mijloacelor de proba si nulitatea acestora se face de procuror prin rezolutie sau de catre instanta prin incheiere motivata, la cererea partilor sau din oficiu. Probele declarate nule vor fi sigilate si pastrate la sediul parchetului pana la solutionarea cauzei sau pana la expirarea termenului de prescriptie, dupa caz. In acest caz, Curtea constata ca scoaterea probelor din dosar si pastrarea lor sigilate la parchet inseamna epurarea dosarelor. Magistratii CCR sustin ca toate probele trebuie sa ramana in dosar pentru a fi cunoscute de toate partile, pentru a fi verificate si confruntate cu celelalte probe. Procurorii si judecatorii sunt cei care stabilesc veridicitatea probelor, adevarul si pronunta solutiile, subliniaza Curtea Constitutionala in motivare. Judecatorii subliniaza faptul ca "textul este incoerent redactat".

Declaratiile obtinute cu nerespectarea unor dispozitii legale sunt nule, inlaturate, potrivit subpunctului 19. Magistratii subliniaza, si in acesta situatie, ca "nulitatea se constata printr-o hotarare judecatoreasca".

In acelasi context, Curtea a constatat ca sunt neconstitutionale si aspectele legate de interzicerea inregistrarii convorbirii dintre avocat si partea pe care o reprezinta, precum si cele referitoare la utilizarea ca mijloc de proba a inregistrarilor efectuate de parti ori de alte persoane, asa cum au fost modificate prin subpunctul 112 al punctului 1 al articolului unic din legea criticata. Judecatorii CCR motiveaza ca, astfel, se consacra teza potrivit careia, in pofida faptului ca avocatul ori partea pe care o reprezinta comit grave infractiuni, acestora nu le vor putea fi inregistrate convorbirile, intrucat se situeaza, spre deosebire de ceilalti cetateni, deasupra legii.

Judecatorii dezaproba, in decizia luata, eliminarea posibilitatii de a se folosi ca mijloace de proba inregistrarile realizate de parti sau de alte persoane fara incalcarea vreunei dispozitii legale. "Se elimina astfel, de exemplu, posibilitatea de a se utiliza ca mijloace de proba imaginile inregistrate de camerele de supraveghere video din incinta unei banci pentru identificarea autorilor unui jaf, inregistrarile efectuate de victima unei agresiuni in propriul domiciliu, inregistrarile efectuate de persoane particulare cu ocazia unui grav accident de circulatie in urma caruia au rezultat victime, iar autorul accidentului a parasit locul faptei etc", precizeaza magistratii CCR, subliniind ca, prin eliminarea posibilitatii de probatiune, se limiteaza dreptul persoanei vatamate prin infractiune de a se apara pe cale judiciara.

Cu privire la reglementarea articolului unic, punctul 1, subpunctul 119, care consacra obligativitatea efectuarii expertizei ori de cate ori o parte o solicita in scopul de a se stabili legalitatea modului de obtinere al mijloacelor de proba, Curtea arata "a accepta o astfel de posibilitate echivaleaza cu accesul nelimitat la dreptul de a contesta legalitatea tuturor mijloacelor de proba administrate intr-o cauza".

Punctul 12 subpunctul 117 al articolului unic din legea criticata reglementeaza un nou caz de nulitate absoluta, si anume cel referitor la inregistrarea cu mijloace tehnice audio a sedintei de judecata. Magistratii CCR arata ca "o asemenea dispozitie nu-si gaseste locul in sfera normelor procesual penale".

"Sanctionarea cu nulitatea neinregistrarii cu mijloace tehnice audio a sedintei de judecata ar atrage, practic, blocarea activitatii instantelor care nu dispun de mijloacele necesare inregistrarii audio a sedintelor de judecata. Dispozitia examinata este, in consecinta, de natura sa cauzeze o incalcare extrem de severa a principiului liberului acces la justitie", se mai arata in motivare deciziei din 14 ianuarie.

Sesizarea celor 55 de deputati a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Presedintele Camerei Deputatilor a apreciat ca sesizarea de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea altor legi este neintemeiata. Printre altele, se sutine ca sanctiunea nulitatii prevazuta expres prin textele de lege criticate nu face altceva decat sa asigure concordanta dintre dispozitiile pretins incalcate cu dreptul la aparare, dreptul la siguranta persoanei, dreptul la secretul vietii private si dreptul la un proces echitabil.

Pe de alta parte, Guvernul a apreciat ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata. Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – Institutul National pentru pregatirea si perfectionarea avocatilor a depus la dosar precizari asupra sesizarii de neconstitutionalitate, prin care apreciaza ca nefondate criticile formulate.

Prevederi ale Legii de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, care a fost contestata de procurorul general, ministrul Justitiei, dar si de oficiali europeni, au fost declarate neconstitutionale de catre CCR, in data de 14 ianuarie.

Potrivit unui comunicat al CCR, sesizarea asupra neconstitutionalitatii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si modificarea altor legi, a fost formulata de un numar de 55 de deputati.

Astfel, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.1-23 din lege, referitoare la modificarea si completarea Codului de procedura penala sunt neconstitutionale, iar cele de la pct.24, privind modificarea si completarea Codului penal, sunt constitutionale.

Ministerul Justitiei a anuntat, in octombrie, ca va propune Guvernului sesizarea Curtii Constitutionale pentru examinarea constitutionalitatii modificarilor la Codul de Procedura Penala sau initierea unui proiect de lege pentru prorogarea intrarii in vigoare a acestora.

"Ministerul Justitiei reitereaza pozitia transmisa prin scrisorile din 8 octombrie 2008, adresate Presedintelui Camerei Deputatilor si Presedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, si isi exprima ingrijorarea in legatura cu probabilitatea afectarii viitorului Raport de tara pe Justitie de adoptarea ordonantei", se arata intr-un comunicat de presa al MJ din 17 octombrie 2008.

Parchetul General a criticat, tot in octombrie, modificarile Codului de Procedura Penala adoptate de Parlament, motiv pentru care Laura Codruta Kovesi a sesizat presedintele, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul, instanta suprema si Avocatul Poporului in legatura cu neconstitutionalitatea acestora.

Directia Nationala Anticoruptie isi insuseste integral observatiile Parchetului General cu privire la modul in care va fi afectat procesul penal prin modificarile aduse Codului de Procedura Penala, considerand ca s-ar putea bloca dosarele de coruptie, potrivit unui comunicat DNA.

Asadar, unele dintre modificarile aduse Codului ar obstructiona justitia, iar altele ar fi neconstitutionale, considera Parchetul General.

Si Comisia Europeana este ingrijorata ca amendamentele la Codul de Procedura Penala adoptate pe 8 octombrie de Parlament pot impiedica anchetarea cazurilor penale, a declarat a doua zi purtatorul de cuvant Mark Gray, precizand ca expertii CE au discutat detaliat acest lucru cu deputatii romani inca din luna mai.

Prefigurand raspunsul Comisiei, ministrul justitiei Catalin Predoiu le-a adresat, pe 8 octombrie, presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, si presedintelui Comisiei Juridice o scrisoare in care avertizeaza asupra consecintelor amendamentelor la Codul de Procedura Penala.

Avertismentul transmis se refera la "consecintele negative majore pe care le poate antrena promovarea unor amendamente punctuale la Codul de Procedura Penala, in contextul aprobarii prin lege a Ordonantei de Urgenta nr. 60/2006", se arata intr-un comunicat al Ministerului Justitiei.

Publicat Miercuri, 21 Ianuarie 2009 - 19:17
Cuvinte cheie: Curtea, Constitutionala, cod, procedura, penala | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours