Alte analize
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Noul Cod Penal: Pedepsirea infractiunii prin inactiune si clementa pentru infractorii care nu prezinta pericol social

Noile coduri Penal si de Procedura Penala permit procurorilor sa renunte la urmarirea penala pentru infractiuni pedepsite cu cel mult cinci ani de inchisoare, imbunatatesc protectia martorilor, introduc arestul la domiciliu, ofera judecatorilor posibilitatea de a condamna la inchisoare pe viata un infractor. Cele doua legi modifica fundamental modul in care Justitia analizeaza un infractor, aducand in ecuatie comportamentul anterior infractiunii, precum si incercarile de a limita efectele infractiunii, pericolul social si riscul ca privarea de libertate sa produca mai degraba efecte negative decat reabilitare.

Una dintre cele mai importante modificari aduse noului Cod penal este reducerea limitei de varsta la care este posibila angajarea raspunderii penale a minorului de la 14 la 13 ani. Modificarea propusa are la baza cresterea continua in ultimii ani a numarului faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai pe considerentul ca nu pot fi trasi la raspundere penala. Un alt motiv al modificarii a avut la baza datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenta discernamantului in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, potrivit carora, in peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenta acestui discernamant, ceea ce inseamna ca, de regula, discernamantul exista anterior varstei de 14 ani.

Dincolo de prevederile care raspund realitatilor societatii actuale, noul Cod penal a nascut si multe controverse. Una dintre ele, asupra careia a atras atentia si Initiativa pentru o justitie curata, este reducerea pedepselor. "Reducerea pedepselor a dat nastere aproape la o revolta in masa a opiniei publice, mai ales ca acestea vizeaza, printre altele, si faptele de coruptie. Iar asta, pe buna dreptate, pe de o parte, pentru ca, in loc sa lupte impotriva coruptiei speriindu-i astfel pe infractori prin pedepse
mai mari, ele sunt micsorate", a declarat pentru FrontNews avocatul Marius Vicentiu Coltuc.

In proiectul noului Cod Penal, limitele de pedeapsa scad astfel: pentru luarea de mita de la 3-12 ani (in codul actual) la 2-7 ani (pentru anumiti subiecti sunt chiar reduse la jumatate), iar pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta de la 2-10 ani (in codul actual) la 1-5 ani.

"Pedepsele mici antreneaza, la randul lor, termene de prescriptie mici care vor duce la imposibilitatea de a finaliza dosarele penale in cauze complexe, asigurand impunitate pentru infractori", avertizeaza Initiativa pentru o Justitie Curata.

Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a atras atentia ca exista reglementari care trebuie modificate, completate sau eliminate. Printre acestea se numara articolul referitor la legitima aparare, care "nu rezolva disputele practice si teoretice" si care restrange in mod nejustificat prezumtia de legitima aparare. De asemenea, Asociatia considera necesara introducerea unei pedepse principale intermediare intre amenda si inchisoare: munca in folosul comuniatii, precum si eliminarea articolului care prevede inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoare pe motiv ca se realizeaza o discriminare intre cei ce au mijloace materiale si cei care nu dispun de aceastea. APADOR-CH amendeaza si scaderea varstei de la care minorul poate raspunde penal, precum si pedeapsa "exagerata",de la 3 la 7 ani inchisoare, in cazul in care cineva ce face vinovat de eutanasie.

Cel mai important amendament pe care APADOR-CH in fata noului Cod penal se refera la posibilitatea folosirii in proces a probelor obtinute prin tortura (art 100 al. 4 si 5).  

Aplicarea noului Cod de Procedura Penala ar conduce la aparitia unor noi categorii de judecatori, a noi reguli in ceea ce priveste protectia martorilor, noi reguli in efectuarea urmaririi penale si a perchezitiei, dar si la forme diferite de pedeapsa, respectiv arestul la domiciliu.

Martori amenintati si martori vulnerabili

In ceea ce priveste protectia martorilor, proiectul distinge intre martorii amenintati si cei vulnerabili, prevazand masuri speciale de protectie, relateaza Newsin. Astfel, este aplicata calitatea de martor vulnerabil "martorului care a suferit o trauma fizica sau psihica drept urmare a savarsirii infractiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului, martorului minor si martorului care, din cauza unei afectiuni de natura psihica, manifesta o sensibilitate deosebita, care il impiedica sa depuna marturie in cursul sedintei de judecata".

In cazul in care exista o suspiciune ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar competent acorda acestuia statutul de martor amenintat. Statutul de martor amenintat se acorda si atunci cand pericolul priveste un membru de familie al martorului.

Pentru prima data, apare in CPP notiunea de "suspect" care este definit drept persoana "cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta suspiciunea rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala".

Dupa ce termina interceptarile, procurorul este obligat sa-l anunte pe cel urmarit

Proiectul noului CPP mai arata ca "durata totala a masurii de supraveghere tehnica, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi un an, cu exceptia masurii de supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spatii private, care nu poate depasi 180 de zile".

Totodata, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mai scurt timp, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa.

Dupa ce a fost instiintata ca a fost urmarita, persoana in cauza are dreptul de a lua cunostinta, la cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere tehnica efectuate.

Noul Cod prevede perchezitia automobilului

Perchezitia corporala presupune examinarea corporala externa a unei persoane, ce poate include si examinarea cavitatii bucale, a nasului, urechilor, a parului, a imbracamintei, a obiectelor pe care o persoana le are asupra sa sau sub controlul sau, la momentul efectuarii perchezitiei.

Proiectul face, astfel, distinctie intre institutia perchezitiei corporale si examinarea fizica, aceasta din urma presupunand examinarea externa si interna a corpului persoanei, precum si prelevarea de mostre biologice.

Noul Cod anunta o alta premiera, respectiv perchezitia automobilului. "Perchezitia unui vehicul presupune examinarea exteriorului sau interiorului unui vehicul sau a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora", arata art.165 al CPP.

Arestul la domiciliu este introdus ca o noua forma de pedeapsa

Arestul la domiciliu se dispune de catre judecatorul de drepturi si libertati, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata, daca sunt indeplinite mai multe conditii, dintre care enumeram: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata, incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament si, din acest motiv, exista pericolul ca administrarea probelor sa fie ingreunata.

O alta prevedere a proiectului de CPP presupune eliberarea unui mandat de aducere din partea unui judecator in cazul in care este necesara patrunderea intr-un domiciliu sau sediu, lucru interzis in acest moment.

Procurorul poate renunta la urmarirea penala

In cazul infractiunilor minore, procurorul poate renunta la urmarirea penala a unui individ cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia. "In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, de eforturile depuse de inculpat pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia", arata articolul 318 al noului CPP.

Persoanele de 60 de ani pot fi condamnate la inchisoare pe viata

In proiectul Codului Penal s-a renuntat la interdictia absoluta a neaplicarii pedepsei cu inchisoare pe viata in cazul persoanelor care au implinit 60 de ani inainte de a primi o hotarare de condamnare.

Potrivit Codului Penal in vigoare, o persoana in varsta de 35 de ani condamnata la pedeapsa inchisorii pe viata ar trebui eliberata in mod obligatoriu in momentul implinirii varstei de 60 de ani, deoarece pedeapsa inchisorii de 25 de ani, cu care s-a inlocuit detentiunea pe viata, se constata ca fiind executata.

Minorii raspund penal de la varsta de 13 ani

In noul Cod Penal s-a renuntat la pedepsele aplicabile minorilor care raspund penal in favoarea masurilor educative.

Pe de alta parte, potrivit proiectului de Cod Penal, minorii vor raspunde penal de la 13 ani, pe motiv ca a crescut semnificativ, in ultimii ani, numarul faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai in considerarea imposibilitatii tragerii lor la raspundere penala.

Pedeapsa cu inchisoare pe viata pentru cei care au facut mai multe fapte deosebit grave

Noul Cod Penal le permite magistratilor ca, in cazul in care o persoana a facut mai multe fapte deosebit de grave, sa o poata condamna la inchisoare pe viata, chiar daca aceasta pedeapsa nu a fost stabilita pentru nici una dintre infractiunile savarsite. Spre exemplu, o persoana care a comis patru violuri sau talharii, urmate de moartea victimei, ar putea primi o astfel de pedeapsa.




Astfel, potrivit art. 38 alin.(2), "atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare, daca prin adaugare la pedeapsa cea mai grea a unui spor de jumatate din totalul celorlalte pedepse cu inchisoare stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata."

Aproximativ 175 de infractiuni vor fi pedepsite cu amenda, ca solutie unica sau ca alternativa la inchisoare

In proiectul Codului Penal pedeapsa amenzii va fi aplicata pentru un numar de aproximativ 175 de infractiuni, fata de 60, pentru cate e aplicata in actualul Cod. Astfel, amenda va fi data ca pedeapsa unica, dar mai ales ca alternativa la inchisoare.

O alta noutate cu privire la amenda este calcularea ei in sistemul zilelor amenda, care duce la o individualizare a pedepsei, aplicata proportional cu situatia financiara a condamnatului. Acest sistem foloseste doua elemente pentru determinarea cuantumului amenzii, si anume: numarul zilelor-amenda, care exprima gravitatea infractiunii savarsite, si periculozitatea infractorului, considerent pentru care numarul acestora se stabileste pe baza criteriilor generale de individualizare a pedepsei, si valoarea unei zile-amenda, care reprezinta suma de bani corespunzatoare unei zile-amenda ce se determina tinand seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale acestuia fata de persoanele aflate in grija sa. Proiectul stabileste limitele generale ale numarului zilelor-amenda intre 15 zile si 400 de zile, iar cele ale valorii unei zile-amenda intre 10 lei si 500 lei.

Al doilea element de noutate consta in posibilitatea fie de a majora limitele speciale ale amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inchisorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial.

Noul Cod Penal pedepseste lipsa realizarii unor fapte, care duce la comiterea de infractiuni

Noul Cod Penal introduce infractiunea de "comisiune prin omisiune", adica vor fi pedepsite persoanele care nu au actionat intr-o anumita situatie, iar in urma inactiunii lor o persoana a suferit fizic.

De exemplu, daca o mama refuza sa isi alapteze nou-nascutul pentru a il ucide, iar copilul moare, ea va fi acuzata de comisiune prin omisiune.

De asemenea, daca proprietarii de animale le lasa libere in locuri publice, iar animalele ranesc o persoana, ei vor raspunde pentru vatamare corporala, in forma de "comisiune prin omisiune".

Infractiunea de comisiune prin omisiune era recunoscuta in vechiul Cod Penal, dar nu exista un text de lege care sa o consacre.

De asemenea, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi a fost modificata ca durata, prin reducerea limitei maxime de la 10 ani la 5 ani, fiind, insa, modificata si sub aspectul continutului, prin cresterea numarului drepturilor interzise

Judecatorii pot da un avertisment in locul pedepselor ce nu ar duce la reabilitarea condamnatilor

Renuntarea la aplicarea pedepsei consta in dreptul recunoscut instantei de judecata de a renunta definitiv la stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de comiterea unei infractiuni, pentru indreptarea careia, tinand seama de infractiunea savarsita, de persona si de conduita avuta de aceasta anterior si ulterior comiterii faptei, este suficienta aplicarea unui avertisment, din cauza ca stabilirea, aplicarea sau executarea unei pedepse ar risca sa produca mai mult rau decat sa ajute la recuperarea inculpatului.

In acelasi timp, magistratii pot amana aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, mai mica de 2 ani, sau a unei amenzi.

Atfel, amanarea aplicarii pedepsei consta in stabilirea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de savarsirea unei infractiuni si amanarea temporara a aplicarii acesteia, atunci cand pedeapsa concret stabilita este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani.

De asemenea, instanta va lua in consideratie persoana condamnata si atitudinea sa anterioara savarsirii infractiunii.

Totodata, in proiectul de Cod Penal nu s-au pastrat criteriile ce creau diferente de acordare a liberarii intre condamnatii femei si barbati ori intre condamnatii pentru infractiuni comise cu intentie sau din culpa.

Noul Cod Penal tine cont, insa, de conduita condamnatului, daca a facut progrese pentru reintegrarea in societate si daca instanta e convinsa ca nu va fi un pericol social.

Pruncuciderea nu mai e infractiune distincta

Infractiunea de ucidere la cererea victimei a fost reglementata in proiectul noului Cod Penal ca o forma atenuata a omorului, iar pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub minimul special.

Uciderea la cererea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

Proiectul propune, insa, renuntarea la reglementarea actuala a infractiunii de pruncucidere, starea de tulburare provocata de nastere fiind, insa, tratata ca un caz special de reducere a pedepsei, in situatia in care actele de violenta sunt comise cu intentie sau intentie depasita.

Hartuirea va fi pedepsita prin noul Cod Penal

Hartuirea va fi pedepsita cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda, prin noul Cod Penal, aceasta reprezentand fapta unei persoane care, in mod repetat, urmareste o alta persoana si o supravegheaza, inducandu-i o stare de frica.

De asemenea, hartuire va fi considerata si efectuarea de apeluri telefonice care prin frecventa sau continut alarmeaza victima si va fi pedepsita cu inchisoare de la 1 luna la 3 luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Pentru a se incepe urmarirea penala, persoana vatamata va trebui sa depuna o plangere.

Bolnavii care accepta organe de la victime ale traficului de persoane pot face inchisoare

Bolnavii care accepta transplantul de organe de la persoane despre care stiu ca sunt victime ale traficului de persoane ori ale traficului de minori risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

De asemenea, cei care accepta sa foloseasca munca fortata impusa unor victime vor primi aceleasi pedepse.

Cersetoria nu va mai fi pedepsita

Proiectul noului Cod Penal renunta la incriminarea cersetoriei, dar propune doua incriminari noi, conexe cersetoriei, adica exploatarea cersetoriei practicate asupra un minor sau o persoana cu dizabilitati si folosirea unui minor de catre majorul care poate munci, pentru a obtine bani din partea publicului.




Astfel, cei care obliga persoanele sa cerseasca pot fi inchisi intre 6 luni si 3 ani sau pot primi o amenda. Pentru parinti, tutore, curator ori cel care are in ingrijire persoana care cerseste prin constrangere, pedeapsa creste de la 1 pana la 5 ani de inchisoare.

Viol nu va mai fi considerat doar raportul sexual normal

Violul a fost reglementat pornind de la ideea de act de penetrare, astfel incat el va include raportul sexual - acela
de conjunctie a organului sexual masculin cu cel feminin - plus actul sexual oral si actul sexual anal, indiferent daca in aceste ultime cazuri este vorba de un act heterosexual sau homosexual.

Violul acopera toate actele de penetrare, indiferent daca au fost comise de agresor asupra victimei sau daca victima a fost obligata sa faca acest lucru.

Violarea secretului vietii private va fi pedepsita

O alta incriminare este violarea secretului vietii private, care se pedepseste cu amenda sau cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani, dupa ce persoana vatamata depune plangere.

Astfel, va fi pedepsita divulgarea fara drept a unor informatii privind viata privata a unei persoane, de catre cel care le-a aflat cu consimtamantul persoanei vatamate, in virtutea profesiei ori functiei si care are obligatia pastrarii confidentialitatii cu privire la aceste date.

Folosirea telefonului unei alte persoane pentru a suna la numere cu suprataxa, considerata furt

Proiectul Codului Penal sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru furt "folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii electronice al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la retea", spre exemplu, fapta unei persoane care patrunde in locuinta alteia si efectueaza convorbiri telefonice la numere cu suprataxa, cauzand, astfel, uneori, prejudicii importante.

De asemenea, a fost introdusa o noua incriminare, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor. Fapta poate fi facuta in doua feluri, fie prin instrainarea, ascunderea, deteriorarea sau distrugerea de catre debitor, in tot sau in parte, a unor valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor, fie prin achizitionarea de bunuri ori servicii, debitorul stiind cu certitudine la momentul incheierii tranzactiei ca nu va putea plati si producand astfel o paguba creditorului.

Proiectul codului Penal prevede si incriminari referitoare la inselaciunea privind asigurarile si deturnarea licitatiilor publice pedepsite cu maxim 5 ani de inchisoare si exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile pedepsita cu pana la 7 ani de inchisoare

Militarii care incalca regulile serviciului de garda, sanctionati desciplinar

Infractiunea de "incalcarea de consemn" de catre militari a suferit modificari, potrivit noului Cod Penal, nemaifiind pedepsite situatiile in care sunt incalcate regulile serviciului de garda ale militarilor ori cele de insotire, acestea urmand sa fie sanctionate disciplinar. Se constituie infractiune, insa, daca s-au incalcat regulile serviciului de interventie. La varianta agravata a acestei infractiuni, care viza incalcarea de catre santinela de la frontiera a consemnului, nu a mai fost retinuta ca infractiune contra capacitatii de aparare.

De asemenea, persoanele care vor incerca sa se "sustraga de la serviciul militar in timp de razboi sau pe durata starii de asediu", provocandu-si rani sau simuland o boala sau infirmitate, folosindu-se de acte false vor fi pedepsite cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

In acelasi timp, civilii care incearca sa nu fie luati in evidenta militara pentru stabilirea aptitudinilor in timp de pace vor fi amendati, insa cei care incearca sa se sustraga de la aceasta in timpul razboiului risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.

Noile reglementari sanctioneaza violentele amenintarile indreptate nu numai impotriva sotului, parintilor sau copiilor unui politist, jandarm sau militar, ci si a celor indreptate impotriva unui membru de familie al oricarui functionar care detine o functie ce implica exercitiul autoritatii stat, cand aceste fapte sunt comise in scop de intimidare sau razbunare.

Noi reglementari privind infractiunile contra infaptuirii justitiei

In ceea ce priveste reglementarea infractiunilor contra infaptuirii justitiei au fost identificate si incriminate o serie de fapte precum obstructionarea justitiei, influentarea declaratiilor, vendeta, presiuni asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, sfidarea instantei, asistenta si reprezentarea neloiala precum sau neexecutarea sanctiunilor penale.

Printre infractiunile care impiedica efectuarea justitiei este si nedenuntarea, care potrivit proiectului reprezinta obligatia de denuntare pentru toate faptele prevazute de legea penala contra vietii sau care au avut ca urmare moartea unei persoane si nu doar pentru faptele intentionate contra vietii, asa cum prevede acutalul Cod Penal.

Inducerea in eroare a organelor judiciare se pedepseste cu pana la 5 ani de inchisoare

Infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare se pedepseste cu pana la 5 ani de inchisoare si a fost reglementata pornind de la regandirea actualei infractiuni de denuntare calomnioasa, care nu se mai regaseste in cuprinsul proiectului. Infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare reglementeaza atat sesizarea neadevarata cu privire la o fapta prevazuta de legea penala, cat si atribuirea pe nedrept a comiterii unei fapte reale unei persoane nevinovate.

Totodata, obstructionarea justitiei reprezinta o incriminare noua, care se pedepseste cu pana la 1 an de inchisoare. Pentru aceasta infractiune este sanctionata persoana care, in mod nejustificat si dupa ce a fost avertizata asupra consecintelor faptei sale, impiedica efectuarea unui act procedural ori refuza sa puna la dispozitia autoritatilor judiciare datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care au fost solicitate in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze.

Influentarea declaratiilor, pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani

O persoana care incearca sau influenteaza declaratiile altei persoane sau o convinge sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa isi retraga declaratiile ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara, poate fi pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani.




O alta reglementare noua este razbunarea pentru ajutorul dat justitiei, noul Cod Penal sanctionand actele de razbunare comise impotriva unei persoane ori a unui membru dal familie acesteia, din cauza ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara.

Avocatii care isi tradeaza clientii risca inchisoare de la 3 luni la 1 an

Avocatii sau reprezentantii unei persoane care se inteleg "fraudulos" cu adversarii clientului lor din cauza respectiva, pentru a vatama interesele clientului, risca sa fie pedepsiti cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. Se incepe cercetarea numai dupa depunerea unei plangeri de catre clientul prejudiciat.

Falsificarea de inregistrari tehnice, pedepsita cu 3 ani de inchisoare

O alta incriminare nou introdusa in proiectul Codului Penal este falsificarea unei inregistrari tehnice, sanctionata cu pana la 3 ani de inchisoare.

Astfel, potrivit noului Cod Penal, prin interventii frauduloase asupra aparatelor de masura sau inregistrare, fie prin folosirea lor frauduloasa, se pot obtine atestari neconforme cu realitatea privind viteza cu care circula un vehicul, concentratia de alcool in aerul expirat, concentratia diferitelor componente in gazele de esapament, greutatea unui bagaj inregistrat automat intr-un aeroport etc.

De asemenea, camata, sub o formulare noua, este din nou introdusa in Codul Penal. Actualul Cod avea incriminata camata sub denumirea marginala "specula", constand in fapta de a da bani cu dobanda ca indeletnicire, insa a fost discriminata prin Legea nr. 12/1990.

Parintii care nu isi lasa copiii la scoala risca pedeapsa cu inchisoarea, insa nu si cei nevoiasi

Parintii care impidica accesul la invatamantul general obligatoriu risca o pedeapsa cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau o amenda.

Noua reglementare nu vizeaza situatiile in care acest abandon este determinat de o situatie materiala precara, caz in care statul trebuie sa intervina prin alte mijloace, ci situatiile in care parintele actioneaza in mod abuziv, retragandu-l pe minor de la studii sau impiedicandu-l sa le urmeze, desi ar fi avut toate conditiile pentru aceasta.

Incalcarea dreptului la religie, pedepsita de lege

Obligarea unei persoane, prin violenta sau amenintare, la efectuarea unui act interzis de cultul careia ii apartine va fi pedepsita, conform proiectului Codului Penal, cu inchisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda.

Spre exemplu, daca o persoana o va obliga pe alta sa consume alimente interzise de religia sa va fi pedepsita.

De asemenea, a fost incriminata distinct fapta de profanare a lacasurilor si obiectelor de cult.

Infractiunile electorale, pedepsite de Codul Penal

Capitolul IX din proiectul noului Cod Penal a fost consacrat infractiunilor electorale, pentru fapte regasite in prezent in mai multe legi speciale.

In cazul infractiunii de violare a confidentialitatii votului au fost create doua forme, cu sanctiuni distincte, in considerarea diferentei evidente de periculozitate intre situatia in care violarea se face de catre un membru al biroului sectiei de votare ori de catre o alta persoana.

Astfel, daca fapta a fost comisa de un membru al biroului electoral al sectiei de votare, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi, in schimb pentru restul persoanelor legea prevede doar o amenda.

In prezent, ambele variante se regasesc in cuprinsul aceluiasi text de incriminare si atrag aceeasi sanctiune.

Publicat Marti, 17 Martie 2009 - 08:58
Cuvinte cheie: cod penal, cod de procedura penala, CPP, infractiuni, infractor, criminalitate, inchisoare, judecator, justitie, tribunal | Afisari: 60,454
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Stiri