Alte analize
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Noul Cod Penal: Pedepsirea infractiunii prin inactiune si clementa pentru infractorii care nu prezinta pericol social

Noile coduri Penal si de Procedura Penala permit procurorilor sa renunte la urmarirea penala pentru infractiuni pedepsite cu cel mult cinci ani de inchisoare, imbunatatesc protectia martorilor, introduc arestul la domiciliu, ofera judecatorilor posibilitatea de a condamna la inchisoare pe viata un infractor. Cele doua legi modifica fundamental modul in care Justitia analizeaza un infractor, aducand in ecuatie comportamentul anterior infractiunii, precum si incercarile de a limita efectele infractiunii, pericolul social si riscul ca privarea de libertate sa produca mai degraba efecte negative decat reabilitare.

Una dintre cele mai importante modificari aduse noului Cod penal este reducerea limitei de varsta la care este posibila angajarea raspunderii penale a minorului de la 14 la 13 ani. Modificarea propusa are la baza cresterea continua in ultimii ani a numarului faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai pe considerentul ca nu pot fi trasi la raspundere penala. Un alt motiv al modificarii a avut la baza datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenta discernamantului in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, potrivit carora, in peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenta acestui discernamant, ceea ce inseamna ca, de regula, discernamantul exista anterior varstei de 14 ani.

Dincolo de prevederile care raspund realitatilor societatii actuale, noul Cod penal a nascut si multe controverse. Una dintre ele, asupra careia a atras atentia si Initiativa pentru o justitie curata, este reducerea pedepselor. "Reducerea pedepselor a dat nastere aproape la o revolta in masa a opiniei publice, mai ales ca acestea vizeaza, printre altele, si faptele de coruptie. Iar asta, pe buna dreptate, pe de o parte, pentru ca, in loc sa lupte impotriva coruptiei speriindu-i astfel pe infractori prin pedepse
mai mari, ele sunt micsorate", a declarat pentru FrontNews avocatul Marius Vicentiu Coltuc.

In proiectul noului Cod Penal, limitele de pedeapsa scad astfel: pentru luarea de mita de la 3-12 ani (in codul actual) la 2-7 ani (pentru anumiti subiecti sunt chiar reduse la jumatate), iar pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta de la 2-10 ani (in codul actual) la 1-5 ani.

"Pedepsele mici antreneaza, la randul lor, termene de prescriptie mici care vor duce la imposibilitatea de a finaliza dosarele penale in cauze complexe, asigurand impunitate pentru infractori", avertizeaza Initiativa pentru o Justitie Curata.

Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a atras atentia ca exista reglementari care trebuie modificate, completate sau eliminate. Printre acestea se numara articolul referitor la legitima aparare, care "nu rezolva disputele practice si teoretice" si care restrange in mod nejustificat prezumtia de legitima aparare. De asemenea, Asociatia considera necesara introducerea unei pedepse principale intermediare intre amenda si inchisoare: munca in folosul comuniatii, precum si eliminarea articolului care prevede inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoare pe motiv ca se realizeaza o discriminare intre cei ce au mijloace materiale si cei care nu dispun de aceastea. APADOR-CH amendeaza si scaderea varstei de la care minorul poate raspunde penal, precum si pedeapsa "exagerata",de la 3 la 7 ani inchisoare, in cazul in care cineva ce face vinovat de eutanasie.

Cel mai important amendament pe care APADOR-CH in fata noului Cod penal se refera la posibilitatea folosirii in proces a probelor obtinute prin tortura (art 100 al. 4 si 5).  

Aplicarea noului Cod de Procedura Penala ar conduce la aparitia unor noi categorii de judecatori, a noi reguli in ceea ce priveste protectia martorilor, noi reguli in efectuarea urmaririi penale si a perchezitiei, dar si la forme diferite de pedeapsa, respectiv arestul la domiciliu.

Martori amenintati si martori vulnerabili

In ceea ce priveste protectia martorilor, proiectul distinge intre martorii amenintati si cei vulnerabili, prevazand masuri speciale de protectie, relateaza Newsin. Astfel, este aplicata calitatea de martor vulnerabil "martorului care a suferit o trauma fizica sau psihica drept urmare a savarsirii infractiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului, martorului minor si martorului care, din cauza unei afectiuni de natura psihica, manifesta o sensibilitate deosebita, care il impiedica sa depuna marturie in cursul sedintei de judecata".

In cazul in care exista o suspiciune ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar competent acorda acestuia statutul de martor amenintat. Statutul de martor amenintat se acorda si atunci cand pericolul priveste un membru de familie al martorului.

Pentru prima data, apare in CPP notiunea de "suspect" care este definit drept persoana "cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta suspiciunea rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala".

Dupa ce termina interceptarile, procurorul este obligat sa-l anunte pe cel urmarit

Proiectul noului CPP mai arata ca "durata totala a masurii de supraveghere tehnica, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi un an, cu exceptia masurii de supravegherea video, audio sau prin fotografiere in spatii private, care nu poate depasi 180 de zile".

Totodata, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mai scurt timp, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa.

Dupa ce a fost instiintata ca a fost urmarita, persoana in cauza are dreptul de a lua cunostinta, la cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere tehnica efectuate.

Noul Cod prevede perchezitia automobilului

Perchezitia corporala presupune examinarea corporala externa a unei persoane, ce poate include si examinarea cavitatii bucale, a nasului, urechilor, a parului, a imbracamintei, a obiectelor pe care o persoana le are asupra sa sau sub controlul sau, la momentul efectuarii perchezitiei.

Proiectul face, astfel, distinctie intre institutia perchezitiei corporale si examinarea fizica, aceasta din urma presupunand examinarea externa si interna a corpului persoanei, precum si prelevarea de mostre biologice.

Noul Cod anunta o alta premiera, respectiv perchezitia automobilului. "Perchezitia unui vehicul presupune examinarea exteriorului sau interiorului unui vehicul sau a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora", arata art.165 al CPP.

Arestul la domiciliu este introdus ca o noua forma de pedeapsa

Arestul la domiciliu se dispune de catre judecatorul de drepturi si libertati, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata, daca sunt indeplinite mai multe conditii, dintre care enumeram: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata, incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament si, din acest motiv, exista pericolul ca administrarea probelor sa fie ingreunata.

O alta prevedere a proiectului de CPP presupune eliberarea unui mandat de aducere din partea unui judecator in cazul in care este necesara patrunderea intr-un domiciliu sau sediu, lucru interzis in acest moment.

Procurorul poate renunta la urmarirea penala

In cazul infractiunilor minore, procurorul poate renunta la urmarirea penala a unui individ cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia. "In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport de persoana inculpatului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, de eforturile depuse de inculpat pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia", arata articolul 318 al noului CPP.

Persoanele de 60 de ani pot fi condamnate la inchisoare pe viata

In proiectul Codului Penal s-a renuntat la interdictia absoluta a neaplicarii pedepsei cu inchisoare pe viata in cazul persoanelor care au implinit 60 de ani inainte de a primi o hotarare de condamnare.

Potrivit Codului Penal in vigoare, o persoana in varsta de 35 de ani condamnata la pedeapsa inchisorii pe viata ar trebui eliberata in mod obligatoriu in momentul implinirii varstei de 60 de ani, deoarece pedeapsa inchisorii de 25 de ani, cu care s-a inlocuit detentiunea pe viata, se constata ca fiind executata.

Minorii raspund penal de la varsta de 13 ani

In noul Cod Penal s-a renuntat la pedepsele aplicabile minorilor care raspund penal in favoarea masurilor educative.

Pe de alta parte, potrivit proiectului de Cod Penal, minorii vor raspunde penal de la 13 ani, pe motiv ca a crescut semnificativ, in ultimii ani, numarul faptelor penale savarsite de minori cu varsta sub 14 ani, acestia ajungand nu de putine ori sa comita fapte foarte grave sau sa fie atrasi in activitatea grupurilor de criminalitate organizata tocmai in considerarea imposibilitatii tragerii lor la raspundere penala.

Pedeapsa cu inchisoare pe viata pentru cei care au facut mai multe fapte deosebit grave

Noul Cod Penal le permite magistratilor ca, in cazul in care o persoana a facut mai multe fapte deosebit de grave, sa o poata condamna la inchisoare pe viata, chiar daca aceasta pedeapsa nu a fost stabilita pentru nici una dintre infractiunile savarsite. Spre exemplu, o persoana care a comis patru violuri sau talharii, urmate de moartea victimei, ar putea primi o astfel de pedeapsa.

Publicat Marti, 17 Martie 2009 - 08:58
Cuvinte cheie: cod penal, cod de procedura penala, CPP, infractiuni, infractor, criminalitate, inchisoare, judecator, justitie, tribunal | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours