Stiri similare
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Conditiile FMI: Scaderea fondului de salarii si eliminarea inegalitatilor generate de sporuri

Fondul Monetar International (FMI) vizeaza reducerea fondului de salarii ca procent din PIB si realizarea unui scheme simplificate a salariului de baza in sectorul public astfel incat sa existe mai multa transparenta si sa fie eliminate inegalitatile generate de sporuri.

"Cheltuielile cu salariile in sectorul public trebuie tinute sub control. Ca procent din PIB, acestea au crescut de peste doua ori in ultimii trei ani si cred ca se afla peste nivelul dorit de Guvern, la aproximativ 8% din PIB. Cred ca va fi nevoie de scaderea graduala a fondului de salarii", a spus seful delegatiei FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks.

Aceasta a precizat insa ca masura nu este echivalenta cu reducerea salariilor. "Sistemul de salarizare este diferit in fiecare minister chiar si pentru aceeasi munca prestata.(...) Din cate stiu eu, exista peste 68 de tipuri de sporuri in sectorul public. Nici acesta nu este un sistem bun, pentru ca este prea complicat si nici transparent. Trebuie sa existe un tratament egal transministerial (...) Reforma sistemului de salarizare va urmari sa rectifice aceste inegalitati. (...). Este vorba despre un un sistem de salarizare care nu se bazeaza atat de mult pe sporuri, ci pe un salariu de baza", a explicat oficialul FMI, potrivit Newsin.

Jeffrey Franks a dat asigurari ca in acordul FMI sunt prevazute conditii specifice care sa "potejeze si sa creasca sustinerea pentru sectorul cel mai vulnerabil al societatii". De asemenea, sunt prevazute masuri pentru a creste fondurile pentru ajutor social si pentru protejarea pensiilor si salariilor minime.

FMI nu cerut majorari de impozite pe 2009

Pentru anul in curs, nu sunt prevazute majorari la impozite si taxe, iar eventualele solicitari ale FMI in acest sens pentru 2010 depind de evolutia bugetului in acest an.

"Guvernul a luat deja o serie de masuri pozitive, precum cresterea contributiilor sociale sau diminuarea cheltuielilor. Pentru 2009 nu am discutat cresterea impozitelor. Pe de alta parte, daca in acest an veniturile bugetare vor fi peste nivelul estimat, Guvernul va putea cheltui o parte din surplus pe ce considera necesar si ar putea economisi o parte pentru nevoi viitoare", a spus Franks.

FMI spera sa obtina angajamente scrise privind mentinerea finantarilor din Romania


Jeffrey Franks a declarat ca vrea sa obtina de la bancile-mama cu subsidiare in Romania angajamente scrise ca nu isi vor retrage finantarile.

Intrebat daca angajamentele vor include si conditii legate de rezervele minime obligatorii constituite de banci, reprezentantul FMI a spus ca institutia va solicita "mentinerea finantarilor deja acordate, iar intre acestea pot fi si rezervele minime".

Franks a adaugat ca FMI a solicitat BNR atingerea unor tinte pentru rezervele valutare ale Romaniei, dar nu a dorit sa precizeze despre ce plafon este vorba.

Romania va plati o dobanda de aproximativ 3,5% pe an la imprumutul de la FMI

"Marja pe care FMI o aplica dobanzii platite depinde de suma imprumutata de fiecare stat. In cazul Romaniei, dobanda va fi probabil de 3,5% pe an, destul de modesta daca judecam dupa conditiile actuale de piata", a spus Franks.

Reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Juan Ansola, a explicat ca imprumutul, contractat pe 2 ani, va fi rambursat pana cel tarziu in 2015.

Sprijinul CE pentru Romania totalizeaza la 5,8 mld de euro

Asistenta financiara pe termen mediu acordata Romaniei de Comisia Europeana (CE) vine dupa ce Bruxelles-ul a majorat la 0,8 miliarde euro avansul din fonduri structurale pentru 2009 prin planul european de redresare economica.

Romania ar fi trebuit sa primeasca in acest an un avans pentru plati din fonduri structurale de 500 milioane euro, se mai arata in declaratia comuna, care mai precizeaza ca Romania ar putea sa beneficieze de o crestere semnificativa de fonduri de la Banca Europeana de Investitii (BEI).

Acordarea de catre UE a asistentei financiare pe termen mediu de pana la 5 miliarde euro pentru Romania este conditionata de implementarea unui program economic amplu si are ca scop sa asigure revenirea economiei romanesti la starea de echilibru. Aceasta face parte din pachetul international de aproximativ 20 miliarde euro agreat de Romania cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala, BERD si alte institutii financiare internationale pentru urmatorii doi ani.

Cum imprumuta FMI statele membre


Fondul Monetar International a anuntat simplificarea procedurilor de acordare a imprumuturilor prin crearea unei linii de credit fara limita de suma si fara criterii de performanta, ce ar urma sa-i confere institutiei internationale mai multa forta de reactie in fata crizei.

Activitatea FMI este de trei tipuri. Supravegherea implica monitorizarea evolutiilor economice si financiare si furnizarea de consiliere, in special in scopul prevenirii crizelor. Fondul imprumuta, de asemenea, tarile cu dificultati in balanta de plati, pentru a asigura finantare temporara si pentru a sprijini politicile ce tintesc corectarea problemelor. Imprumuturile pentru tarile cu venituri mici sunt destinate reducerii saraciei. A treia atributie a Fondului este asistenta tehnica pe care o furnizeaza tarilor si formarea de personal in aceasta arie de expertiza. FMI are, de asemenea, un rol important in lupta impotriva spalarii banilor si contraterorism.

FMI a fost infiintat in 1944 cu intentia de a evita o reeditare a crizei anilor '30, cand reflexele nationaliste au adancit economia mondiala in depresiune.

"O tara membra poate solicita un ajutor financiar FMI-ului, daca a constatat necesitatea echilibrarii platilor - adica in cazul in care nu poate obtine finantari suficiente in conditii abordabile pentru a-si regla platile internationale", potrivit site-ului FMI.

Imprumutul este acordat la cererea statului respectiv, dupa o evaluare a situatiei in care se afla, iar conditiile de creditare se discuta intre Fond si Guvern. FMI spune ca vrea astfel sa "restabileasca acele conditii pentru o crestere economica durabila".

Aceasta "conditionalitate" a facut obiectul dezbaterilor de cateva zeci de ani si presupune in general asanarea finantelor tarii, in virtutea unor principii de inspiratie liberala si de politica monetara - reducerea drastica a deficitului bugetar si a dezechilibrelor externe, reconstituirea rezervelor valutare si eventual cresterea ratei dobanzii, pentru reducerea atacurilor impotriva monedei nationale.

Aceste remedii sunt dureroase pe timp de criza. In unele tari din Africa, America Latina si Asia, recomandarile FMI au avut consecinte sociale care au atras pe termen indelungat ostilitatea opiniei publice.

Imprumuturile urmeaza o procedura destul de lunga: solicitarea ajutorului, un acord intre conducerea FMI si Guvern in care sunt specificate masurile de politica economica ce sunt de intreprins, aprobarea imprumutului de catre Consiliul de Administratie al Fondului (din care fac parte 24 de membri - cinci tari si 19 grupuri de tari) catre care se adreseaza o "scrisoare de intentie" si apoi aplicarea acordului.

Suma si durata imprumutului se stabilesc in functie de situatia particulara a tarii respective.

FMI a definit mai multe "facilitati" de imprumut, in functie de obiectivele urmarite.

Tarile cu venituri mici pot imprumuta la o dobanda preferentiala prin facilitatea de reducere a saraciei si de crestere (PRGF) si facilitatea pentru socuri exogene (ESF).

Imprumuturile nepreferentiale sunt acordate in special prin acorduri stand-by (SBA), iar ocazional se recurge la facilitatea extinsa a fondului (EFF), la facilitatea rezervei suplimentare (SRF), facilitatea lichiditatii pe termen scurt (SLF) si la facilitatea finantarii compensatorii (CFF).

Fondul asigura si asistenta de urgenta pentru a sprijini refacerea economiilor in urma unor dezastre naturale sau conflicte, in unele cazuri practicand dobanzi preferentiale. FMI continua sa exploreze posibile instrumente de prevenire a crizei.

Cu exceptia imprumuturilor PRGF si ESF, toate facilitatile se acorda la o rata a dobanzii relationata cu piata, dar unele pot fi acordate cu o dobanda mai mare. Dobanda de imprumut se bazeaza pe rata dobanzii drepturilor speciale de tragere (DST), care este revizuita saptamanal. La imprumuturile mari se practica o rata a dobanzii mai mare. Suma pe care o tara o poate imprumuta de la Fond - "limita de accesare" - variaza in functie de tipul de imprumut, dar de obicei este un multiplu al cotei cu care respectivul stat contribuie la FMI.

La 28 februarie, FMI avea in derulare imprumuturi in valoare de 25,3 miliarde de euro, de care beneficiau 70 de tari: 37 de tari africane, 16 asiatice, noua latino-americane si opt europene.

Linia de credit flexibila (FCL)


Dupa reforma drepturilor de vot, adoptata in aprilie 2008, care viza sa acorde o pondere mai mare tarilor emergente, reforma imprumutului anuntata marti de FMI este cea de-a doua pe care si-o inscrie la activ directorul general al FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn, care detine acest post de 18 luni.

Reforma procedurilor de creditare vine ca urmare a criticilor - mai vechi, dar reactivate de actuala criza economica mondiala - potrivit carora FMI imprumuta prea greoi si in conditii prea stricte.

"Aceste reforme reprezinta o schimbare importanta in modul in care Fondul poate ajuta statele membre, ceea ce este foarte necesar in aceste vremuri de criza mondiala", a subliniat Strauss-Kahn, citat intr-un comunicat. "O mai mare flexibilitate in imprumuturile noastre, plus conditii simplificate, ne va ajuta sa raspundem eficient la diversele nevoi ale membrilor nostri. Iar aceasta le va permite, in schimb, sa traverseze criza si sa revina la o crestere durabila", a continuat seful FMI.

Principala realizare a acestei reforme este crearea unei noi modalitati de imprumut, "linia de credit flexibila" (FCL), care vizeaza tari pe care FMI le apreciaza ca fiind bine administrate, "cu fundamente, politici si un istoric de aplicare a acestor politici foarte solide".

Noua forma de creditare, fara criterii de performanta si fara limita de suma, va permite statelor membre sa obtina o linie de credit "ca masura de precautie", din care vor putea extrage fonduri, daca vor considera necesar. Ea inlocuieste o modalitate de imprumut rigida, "facilitatea de lichiditati pe termen scurt" (SLF), care era destinata sa satisfaca nevoile unor tari precum Brazilia sau Mexicul, dar care nu a fost niciodata accesata de la crearea sa, la sfarsitul lunii octombrie. Intrebat intr-o conferinta de presa de ce acest mecanism nu a avut succesul scontat, numarul doi din FMI, John Lipsky, a avansat trei motive: pentru ca lichiditatile trebuiau varsate imediat, pentru ca trebuiau rambursate rapid (in trei pana la noua luni) si pentru ca aveau fixat un plafon.

Noua linie de credit va fi valabila pentru sase sau 12 luni, va putea fi reinnoita pe termen nedefinit, iar rambursarea imprumutului va trebui sa intervina in termen de trei ani si trei luni pana la cinci ani.

Strauss-Kahn a indemnat statele membre sa recurga la acest instrument, care, in opinia sa, "le-ar putea consolida pozitia economica".

A doua mare realizare a reformei anuntate marti este "modernizarea conditiilor" puse altor tipuri de imprumut acordate de FMI. Fondul spune ca vrea ca de-acum sa imprumute "bazandu-se mai mult pe criterii prestabilite, acolo unde acest lucru este adecvat", decat pe criterii de performanta, care conditionau pana acum deblocarea transelor succesive de imprumut.

FMI si-a reformat si instrumentul sau central de imprumut, acordul de confirmare (stand-by), pentru a-i spori flexibilitatea si a-l pune la dispozitia membrilor care nu au acces la FCL. Astfel, FMI a dublat limitele imprumuturilor la care vor avea dreptul statele membre - in mod normal fixate in functie de contributia lor la capitalul FMI, chiar daca, in anumite conditii, aceste limite puteau fi depasite.

In fine, Fondul isi va "simplifica instrumentele de imprumut" renuntand la alte doua facilitati devenite invechite si va reforma modalitatile de rambursare, "pentru a crea stimulentele necesare pentru a cere imprumut".

Update 2 publicat Miercuri, 25 Martie 2009 - 15:02
Acord FMI-Romania:BERD investeste in economie, miliardul de euro de la BM merge in reforme si protectie sociala
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a anuntat ca, in urmatorii doi ani, va investi jumatate de miliard de euro in sectorul financiar, iar alta jumatate in domenii precum energie si infrastructura, in timp ce miliardul de la Banca Mondiala va merge in reformarea sectorului public si a celui financiar, precum si in consolidarea protectiei sociale. Pachetul total de finantare acordat Romaniei cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, 1,2-1,5 miliarde euro de la BM si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.
Sprijinul Bancii Mondiale se va concentra pe probleme structurale pe termen lung in trei domenii cheie. Este vorba de reforma sectorului public, in special in managementul financiar fiscal sau public, vizand imbunatatirea transparentei si predictibilitatii cheltuielilor publice si calitatea serviciilor publice, precum si de consolidarea protectiei sociale - asistenta sociala si pensii - pentru atenuarea impactului crizei asupra grupurilor vulnerabile si sporirea eficientei si viabilitatii acestor programe. De asemenea, sprijinul are in vedere reforma sectorului financiar pentru a imbunatati flexibilitatea si functionarea acestui sector.

Programul va acoperi reforme inter-sectoriale, precum si masuri in sectoarele de sanatate si educatie, care constau in imbunatatirea serviciilor si accesul mai echitabil la acestea.

Finantarea de la BM va fi acordata sub forma unei serii de Imprumuturi pentru Politici de Dezvoltare (IPD), care vor fi eliberate de-a lungul a 24 de luni, iar institutia financiara se asteapta sa poata da o parte din imprumut in 2009 si o alta parte in 2010, cu conditia inregistrarii de progrese in realizarea masurilor de reforma.

Primii bani de la CE intra in iulie, suma se ramburseaza in 5 ani


Comisia Europeana va acorda Romaniei un imprumut de pana la 5 miliarde de euro cu rambursare in cinci ani, dobanda depinzand de conditiile de pe piata si de marimea transei, iar primii bani vor ajunge in Romania in iulie.

"Este o misiune comuna, pe care o intreprindem cu FMI si alte institutii internationale. Vreau sa subliniez ca in acest moment este un acord la nivel de lucru (staff level). CE trebuie sa pregateasca in aprilie o recomandare care va fi inaintate Consiliului, care va oficializa acordul la inceputul lui mai", a spus Phillip Keerman.

Decizia Consiliului este programata spre adoptare pentru 5 mai, iar apoi trebuie specificate conditiile exacte si alcatuit memorandumul de intelegere, procedura care va mai lua inca trei saptamani, a explicat oficialul CE.

"In ceea ce priveste UE, rata dobanzii este determinata de piata. Spre deosebire de FMI, UE trebuie sa faca rost de bani de pe piata. Cand se va decide marimea primei transe, atunci vom emite acest imprumut si vom stabili dobanda. De obicei vorbim despre EURIBOR plus cateva puncte de baza. Cand vom acorda urmatoarea transa vom stabili alta dobanda, in functie de conditiile de pe piata", a spus acesta, adaugand ca durata imprumutului va fi de cinci ani.

CE asteapta de la Romania ca fondurile acordate sa fie auditate temeinic

In afara de buna si corecta functionare a institutiilor de audit si anticoruptie, CE isi conditioneaza imprumutul de "implementarea unui program consistent de politici economice", care sa intareasca sistemul fata de presiunile lipsei de lichiditati pe termen scurt si care sa reduca deficitul bugetar.

Programul urmarit de CE este conceput si pentru a "asigura o capitalizare adecvata a bancilor si pentru a intari supervizarea sectorului financiar", prevede comunicatul Comisiei Europene.

"De asemenea cerem institutiilor financiare care opereaza in Romania sa continue sa asigure o finantare adecvata a operatiunilor lor, cat si finantarea adecvata a economiei. In acest context, am dori sa salutam confirmarea a angajamentului pe termen lung facut de bancile mama straine din Romania pentru si a sustinerii subsidiarelor lor din tara", subliniaza comunicatul institutiei europene.

FMI cere bancilor-mama sa nu isi reduca expunerile pe Romania

"Vrem sa existe o plasa de siguranta pe partea de capital, deci solvabilitatea bancilor romanesti trebuie mentinuta la un nivel ridicat", a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania.

Franks a completat ca delegatia FMI se va intalni joi, la Viena, cu reprezentantii principalelor grupuri bancare prezente in Romania si ca le va cere acestora "sa nu isi reduca expunerile".

CE: Deficitul bugetar al Romaniei trebuie redus sub 3% din PIB in 2011

Reprezentantul Comisiei Europene, Filip Keereman, a declarat ca deficitul bugetar al Romaniei trebuie adus sub 3% din PIB in 2011, in conditiile in care proiectia pentru anul acesta este de 5,1% din PIB dupa standarde ESA.

FMI prevede o contractie a economiei romanesti cu 4% in acest an, fata de o crestere economica de 7,1% in 2008.
Update 1 publicat Miercuri, 25 Martie 2009 - 13:44
Romania a incheiat cu FMI un acord stand-by de 20 miliarde euro
Romania a finalizat negocierile cu FMI, Comisia Europeana si alte institutii financiare internationale, pentru un pachet de finantare de aproximativ 20 miliarde euro, prima transa de 5 miliarde de euro urmand sa fie accesata la inceputul lunii iulie.

"Vom trimite scrisoarea de intentie la Washington, unde trebuie aprobata de catre boardul executiv al FMI, pentru a putea apoi implementa programul", a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania.

"Misiunea FMI si autoritatile romane au ajuns astazi la un acord, ce va trebui aprobat de managementul Fondului si de comitetul executiv, asupra unui program economic. Obiectivul pachetului de sprijin este sa amortizeze efectele scaderii accentuate a intrarilor de capital privat", a spus seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Pachetul total de finantare cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.

De asemenea, Franks a precizat ca pachetul de finantare ar urma sa fie suplimentat cu 500 milioane euro pe care vrea sa le acorde BERD in urmatorii doi ani.

"Am stabilit, impreuna cu autoritatile, ca pachetul pe doi ani este cel mai potrivit pentru Romania, deoarece conditiile din economia la nivel mondial vor mai persista, iar efectele asupra Romaniei vor dura, de asemenea", a adaugat el.

Imprumutul de la FMI este destinat sa intareasca politica fiscala, sa reduca necesarul de finantare al guvernului si sa imbunatateasca sustenabilitatea politicii fiscale pe termen lung.

Romania trebuie sa controleze cheltuielile salariale si sa reformeze sistemul de pensii

"Executia bugetara a presupus, in Romania, rectificari multiple, ceea ce a permis deficitului sa creasca. Vrem sa evitam ca acest lucru sa se intample in viitor. Cu asistenta internationala, cred ca este posibil, dar Romania trebuie sa adopte o lege de responsabilitate fiscala", a spus Franks.

In al doilea rand, el a mentionat dublarea cheltuielilor salariale in ultimii ani si a adaugat ca este nevoie de reformarea sistemului de salarizare.

"Acest lucru nu inseamna neaparat ca salariile vor scadea, dar sistemul in general trebuie imbunatatit. A alta problema o reprezinta faptul ca numarul persoanelor care se pensioneaza este mai mare decat cel al noilor angajati, ceea ce da nastere unor mari presiuni, desi in 2009 fondul de pensii ar putea fi eexcedentar", a afirmat Franks.

Reprezentantul FMI a mai spus ca este nevoie de un control mai bun al companiilor publice, deoarece unele dintre ele functioneaza cu datorii foarte mari.

Franks a completat ca, in cadrul momerandumului pentru pachetul de finantare externa exista si conditii specifice pentru a proteja si  chiar spori sustinerea pentru categoriile sociale defavorizate.

Inflatia trebuie readusa la nivelul tintit de BNR

"Ne exprimam sustinerea BNR in politica de tintire a inflatiei. Romania va contracta finantare externa, dar este crucial ca inflatia sa revina in intervalul tintit de BNR pana la sfasitul lui 2009 si sa se mentina apoi la un nivel sustenabil. Cred ca acest obiectiv este tangibil pentru BNR", a explicat Franks.

Tinta de inflatia fixata pentru acest an de BNR este de 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

CE: Deficitul bugetar al Romaniei este estimat la 5,1% din PIB in 2009

Reprezentantul Comisiei Europene, Filip Keerman, a declarat ca deficitul bugetar estimat pentru acest an in cazul Romaniei este de 5,1% din PIB, comparativ cu 5,3% din PIB anul trecut, potrivit standardelor de contabilitate europene.

Dupa standardele romanesti, estimarea pentru deficitul bugetar pe 2009 este de 4,6% din PIB.

Articol original publicat Miercuri, 25 Martie 2009 - 10:42
Cuvinte cheie: FMI, salarii, sporuri, PIB, grila de salarizare, taxe, impozite, imprumut, dobanda, BERD, Banca mondiala, romania, economie, sector financiar, criza economica, acord FMI, 20 de miliarde | Afisari: 2,272
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours