Stiri similare
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Militarii romani in Irak: Galceava in tara, imagine in afara

Sedinta CSAT de marti ar putea aduce o rezolvare a problemei aprig disputate a trupelor din Irak. Agenda politica din Romania este de trei ani marcata de un subiect care apare si dispare - retragerea trupelor romane din Irak - ideea fiind lansata de PNL in 2006, sustinuta apoi, o perioada, de PSD si respinsa cu inversunare de Traian Basescu.

CSAT urmeaza sa discute marti despre memorandumul de intelegere dintre Romania si Irak privind mentinerea trupelor romane si tipurile de misiuni la care vor participa.

Romania participa la coalitia fortelor multinationale din Irak din iulie 2003, iar de-a lungul timpului contingentul de romani a depasit chiar si 700 de soldati. In prezent numarul soldatilor romani se ridica la 498, potrivit site-ului Ministerului Apararii. Militarii romani au operat pana acum in sud-est (Tallil) si in partea central-sudica a Irakului (Bagdad).

Romania este printre putinele tari care si-au mentinut trupele in Irak, coalitia fiind puternic slabita de un val masiv de retrageri care a vut loc in 2008. Anul 2006 a marcat retragerea Italiei, Japoniei Si Norvegiei. In 2007 s-au retras Slovacia si Danemarka, in timp ce in 2008 s-au retras peste 18 tari, dintre care Polonia, Cehia, Ucraina, Bulgaria si Macedonia.

Planurile noilor ministri

Ministrul de externe Cristian Diaconescu anunta vineri ca Romania si Irakul au stabilit baza juridica pentru prezenta militarilor romani in Irak si pentru tipurile de misiuni pe care acestia le vor desfasura. Dupa cum a precizat ministrul, documentul bilateral, numit Memorandum de intelegere, urmeaza sa fie semnat in cel mai scurt timp.

"Prezenta trupelor romane in Irak este foarte importanta", a subliniat Diaconescu, aratand ca trebuie facuta diferenta dintre un stat oportunist si cel care isi duce cu seriozitate la indeplinire toate misiunile, oricat de periculoase sau dificile ar putea fi acestea. Ministrul a sugerat ca Romania face parte din cea de a doua categorie.

O delegatie de experti din Ministerul de Externe, Ministerul Apararii si Ministerul Justitiei s-a aflat pana la 31 decembrie 2008 la Bagdad pentru a negocia un acord bilateral cu partea irakiana privind ramanerea trupelor romane pana la 31 mai sau cel mai tarziu 31 iulie 2009. Parlamentul Romaniei a hotarat la data de 22 decembrie 2008 continuarea prezentei militare a Romaniei in Irak.

Pretul aderarii la NATO

In aprilie 2006 s-a inregistrat prima victima de razboi a contingentului roman din Irak. Caporalul Bogdan Valerian Hancu si-a pierdut viata, impreuna cu alti trei militari italieni, in Nasiriya, in cadrul misiunii Antica Babilonia. O bomba amplasata pe marginea unui drum a explodat chiar langa masina blindata in care se aflau, iar convoiul a fost apoi atacat de insurgentii irakieni.

De atunci a mai fost ucis un singur militar roman in Irak, la 21 septembrie 2007. Transportorul amfibiu in care se aflau a trecut peste un dispozitiv exploziv. Militarul a murit dupa ce si-a salvat camarazii. El a vrut sa-i scoata pe toti din TAB-ul care lovise o mina.

Primele solicitari de retragere a militarilor romani din Irak au venit in 2005, in contextul crizei ostaticilor romani rapiti in aceasta tara. Astfel, in martie 2005, dupa criza declansata de rapirea a trei jurnalisti in Irak, PRM a anuntat ca va initia un proiect de lege de retragere a trupelor romanesti din teatrele de operatiuni din Irak si Afganistan. La sfarsitul aceleiasi luni, si PSD a cerut retragerea trupelor din Irak, Victor Ponta explicand atunci ca Romania manifesta un servilism prea mare fata de SUA.

Propunerea PNL, intre gafa politica si exercitiu de imagine

Ideea retragerii trupelor romane din Irak a prins avant si s-a instalat pe agenda politica in momentul in care a venit la initiativa PNL, in 2006, fiind la scurt timp sprijinita si de PSD. Procedura de retragere a trupelor implica un aviz din partea CSAT si un vot in Parlament de aprobare a unei legi speciale, initiate de Guvern sau a unei scrisori din partea presedintelui tarii.

La sfarsitul lunii iunie 2006, conducerea PNL l-a mandatat pe ministrul apararii, Teodor Atanasiu, sa ceara in CSAT retragerea trupelor din Irak avand in vedere pierderile de vieti omenesti. Premierul Calin Popescu Tariceanu declara ca aceasta masura trebuie luata din cauza lipsei suportului popular pentru aceste actiuni militare si din cauza efortului financiar substantial caruia Romania trebuie sa-i faca fata. PC, UDMR, PRM si PSD s-au aratat de acord cu propunerea de retragere a trupelor inaintata de PNL, in timp ce PD s-a impotrivit initiativei.

Presedintele Traian Basescu a reactionat si el la propunerea liberalilor si a transmis, prin intermediul unui comunicat, ca maniera in care premierul si ministrul apararii si-au exprimat pozitia fata de retragerea trupelor din Irak este inacceptabila si ca aduce grave prejudicii Romaniei pe plan extern. Totodata, seful statului a anuntat convocarea CSAT.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a respins propunerea liberala de retragere a trupelor din Irak. Presedintele Traian Basescu a anuntat ca propunerea ministrului apararii de a mentine un contingent de doar 20 de militari in Irak nu a intrunit decat doua voturi, al lui Teodor Atanasiu si al premierului Tariceanu.

PNL a anuntat apoi, la inceputul lunii iulie, ca va demara o campanie de strangere de semnaturi pentru retragerea trupelor romanesti din Irak si declansarea unei dezbateri publice privind stabilirea unui calendar al retragerii trupelor din Irak. In cele din urma, intreg scandalul iscat pe tema retragerii trupelor romane din Irak a dus la suspendarea din functie a lui Teodor Atanasiu de catre seful statului, portofoliul de ministru al apararii fiind cedat democratilor.

Semnaturi pentru retragere, o campanie uitata

Pana la sfarsitul lunii octombrie 2006, liberalii reusisera sa stranga peste un milion de semnaturi din partea cetatenilor in favoarea retragerii trupelor romane din Irak, cerand o dezbatere in Camera Deputatilor pe aceasta tema. Si PSD-ul anunta, in noiembrie, ca intentioneaza sa demareze prin intermediul comisiilor parlamentare o serie de dezbateri publice privind retragerea trupelor din Irak, care sa duca si la retragerea unui calendar de retragere.

Liberalii au readus in discutie, la inceputul lui 2007, problema retragerii trupelor din Irak, anuntand ca pregatesc un Proiect de Hotarare a Parlamentului in acest sens, dar si dezbaterea in regim de urgenta a modificarii legii 42/2004 in sensul limitarii atributiilor militare ale sefului statului.

Initiativa PNL prevede ca Legislativul decide, cu votul a doua treimi din numarul parlamentarilor, trimiterea de misiuni militare in afara granitelor, si nu presedintele, care este si seful fortelor armate. Comentand propunerea PNL, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania trebuie sa continue sa isi respecte angajamentele fata de partenerii americani, cu atat mai mult cu cat a beneficiat de sprijinul acestora, iar Bucurestiul a fost suspectat de lipsa de consecventa.

Razboi Basescu-Tariceanu

La o sedinta de bilant a MapN de la inceputul lui 2007, presedintele Basescu si premierul Tariceanu s-au contrazis din nou pe tema reducerii prezentei romanesti in teatrele de operatiuni din Irak. Astfel, Tariceanu a declarat ca este adeptul realizarii unui calendar intocmit impreuna cu partenerii Romaniei, care sa vizeze prezenta militarilor romani in teatrele de operatiuni, in timp ce seful statului a spus ca nicio armata serioasa nu-si comunica planurile de sporire sau reducere a trupelor, ci actioneaza.

Dupa sedinta CSAT din 29 martie 2007, presedintele Traian Basescu a anuntat ca retragerea trupelor din Irak nu a fost pe ordinea de zi, dar ca premierul si-a exprimat punctul de vedere fata de acest subiect. Traian Basescu a anuntat ca retragerea trupelor "trebuie sa urmeze procedurile legale", seful statului mentionand adoptarea unei astfel de decizii in cadrul CSAT precedata de o "discutie serioasa" cu aliatii.

Anterior, pe 26 martie 2007, premierul Tariceanu ii ceruse ministrului apararii, Sorin Frunzaverde, sa initieze demersurile de consultare a partenerilor si aliatilor Romaniei pentru stabilirea unui calendar de retragere a trupelor romanesti din Irak.

Schimbare de ton la PSD

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a sustinut, in aprilie 2007, ca nu este momentul ca Romania sa discute despre retragerea trupelor din teatrele de operatiuni externe din cauza situatiei politice interne "incandescente", schimbandu-si astfel pozitia. Geoana a avertizat asupra pericolului ca acest subiect sa fie parte a unei batalii politicianiste si demagogice si asupra posibilitatii ca abordarea pripita a acestui subiect sa pericliteze imaginea si angajamentele Romaniei.

Guvernul roman a avut o prima tentativa de a retrage trupele din Irak in vara anului 2007, insa presedintele s-a opus, aratand ca retragerea din Irak nu se poate stabili ca termen pana cand nu au loc negocieri in acest sens cu partenerii si pana nu sunt parcurse procedurile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Concluziile CSAT, din iulie 2007, au fost ca documentul prezentat de Ministerul Apararii in cadrul CSAT in privinta prezentei Romaniei in misiunile militare internationale pentru 2008 respecta angajamentele asumate de Romania pe plan extern, ceea ce inseamna ca militarii romani nu se retrag din Irak.

Statele Unite ne-au cerut rabdare

Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Nicholas Taubman, precum si adjunctul secretarului de stat al SUA, Daniel Fried, cerusera Romaniei sa nu decida o data a retragerii din Irak pe timpul crizei politice prin care trecea Bucurestiul sau inainte de a se fi consultat cu SUA.

In 2008, liberalii nu au mai insistat atat de mult pe tema retragerii trupelor. Teodor Melescanu, care din momentul in care a preluat functia guvernamentala a avut o pozitie nuantata fata de cea a liberalilor, a declarat in vara anului 2008 ca o reducere a trupelor romane din Irak se poate realiza intr-un orizont de doi ani.

"Dorim sa inceapa cat mai rapid un proces de negociere pentru reducerea prezentei militare in Irak. Eu cred ca perspectivele sunt foarte bune si, la un orizont de timp de unul-doi ani, cred ca acest proces va incepe pe masura ce si armata irakiana si fortele de securitate irakiene preiau tot mai mult din sarcinile directe de asigurare a securitatii pe care, la momentul acesta, le fac militarii din coalitia multinationala sau din misiunile sub egida NATO sau ONU", a afirmat Teodor Melescanu.

Discutiile privind viitorul militarilor din Irak au inceput sa se precipite spre sfarsitul anului, cand adoptarea unei decizii era impusa de faptul ca rezolutia Consiliului de Securitate al ONU, care reprezenta baza juridica a mentinerii efectivelor, expira pe 31 decembrie.

La sfarsitul lunii octombrie 2008, Teodor Melescanu a declarat ca Romania are mandat intern pentru mentinerea trupelor in Irak si este dispusa sa ramana in aceasta tara pana la sfarsitul anului 2009, insa a aratat ca prezenta fortelor romane in Irak trebuie legitimata fie printr-o cerere a Guvernului irakian, fie prin prelungirea rezolutiei ONU.

Campania din SUA a redeschis dezbaterea

Odata cu apropierea schimbarii administratiei de la Casa Alba, autoritatile irakiene si-au manifestat insa dorinta ca fortele Coalitiei Internationale sa paraseasca tara incepand cu 2009, prin urmare au cerut ONU sa nu mai prelungeasca mandatul acestor forte. Americanii, care au furnizat 95% din efectivele fortei Coalitiei, au semnat un acord bilateral cu irakienii care le permite sa ramana in aceasta tara pana la sfarsitul anului 2011.

Totusi, prezenta in Irak, dupa 31 decembrie 2008, a trupelor straine, altele decat cele americane, inclusiv celor romanesti, era pusa sub semnul intrebarii. Parlamentul irakian a adoptat in cele din urma o rezolutie prin care cinci tari au fost invitate sa ramana in Irak, respectiv Australia, Marea Britanie, Estonia, El Salvador si Romania. Salvador si-a anuntat insa retragerea. Trupele ramase, altele decat cele americane, au ca termen-limita de retragere data de 31 iulie 2009.

Camerele reunite ale Parlamentului de la Bucuresti au adoptat pe 22 decembrie hotararea prin care este aprobata mentinerea prezentei militarilor romani in teatrele de operatiuni din Irak in anul 2009. Proiectul de hotarare al Parlamentului, adoptat fara voturi impotriva, a survenit dupa ce presedintele Basescu a trimis presedintilor celor doua Camere o scrisoare in care solicita prelungirea de catre forul legislativ a prezentei militarilor romani in Irak pentru anul 2009.

Basescu cerea Parlamentului sa aprobe mentinerea efectivelor pe teatrul de operatiuni din Irak de-a lungul anului 2009, precizand ca exista o solicitare in acest sens din partea Guvernului irakian, autoritatile de la Bagdad exprimandu-si oficial dorinta de a fi asistate in continuare de catre trupele romane. Fondurile necesare pentru mentinerea prezentei militare a Romaniei in Irak vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apararii Nationale, din anul 2009. Romania are aprobata, pentru 2009, o schema care include aproximativ 500 de militari in Irak.

Trupele straine din Irak se afla, incepand din 1 ianuarie si dupa expirarea mandatului ONU, sub autoritatea Bagdadului, care va trebui sa isi dea acordul pentru orice operatiune viitoare. Autoritatile irakiene au un control sporit in ceea ce priveste securitatea, chiar daca trupele straine, printre care si 146.000 de soldati americani, vor ramane in Irak.

Publicat Marti, 20 Ianuarie 2009 - 11:16
Cuvinte cheie: trupe, militari, romani, Irak, retragere | Afisari: 65,535
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours