Stiri similare
Optiuni
Numele tau:* Orasul/Locatia:* Email-ul tau:* URL site personal: Comentariu:* trimite comentariul
Numele tau:* Email-ul tau:* Numele prietenului:* Email-ul prietenului:* Adauga mesajul tau: trimite comentariul

Consilier BNR: Golul de finantare al Romaniei ar putea fi intre 7,4 si 16 miliarde euro pentru 2009

Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, sustine ca necesarul de finantare pentru 2009 este intre 7,4 si 16 miliarde euro, in functie de scenariile de rostogolire a datoriilor scadente, apartinand mai ales mediului privat.

"Necesarul de finantare al Romaniei este de 45 miliarde euro. Marea parte a acestei datorii apartine mediului privat. Din datoria externa privata pe termen scurt, aproximativ 10 miliarde euro apartin bancilor, iar pentru acestea noi estimam o innoire intre 90 si 100%, dupa discutiile cu sefii de institutii de credit din Romania. Restul reprezinta datorii ale companiilor", a explicat Croitoru, potrivit Newsin.

El a afirmat ca, in cazul in care 100% din liniile de finantare ale bancilor si 90% din cele ale companiilor se reinnoiesc, golul de finantare total este la limita inferioara a intervalului, respectiv 7,4 miliarde euro. Altfel, daca se rostogoleste 90% din datoria bancilor si 60% din cea a companiilor, golul de finantare este mai mare, respectiv de 16 miliarde euro pentru 2009.

Croitoru a mai spus ca negocierile cu reprezentantii FMI, reluate miercuri, se bazeaza in acest moment pe scenariile de finantare ale autoritatilor romane si ale institutiei internationale, astfel incat nu poate fi vorba deocamdata despre o anumita suma solicitata de Romania.

Imprumutul total ar include si fonduri pentru acoperirea golului de finantare in 2010, acordul fiind incheiat pe 2 ani.

FMI ar putea cere scaderea cheltuielilor cu salariile ca pondere in PIB

FMI ar putea solicita reducerea graduala a ponderii salariilor in PIB, care a crescut mult in ultimii ani, de la 5 la 8%, si reformarea unor institutii, dar nu exista un moratoriu privind inghetarea salariilor din sectorul bugetar la nivelul actual.

"Nu stiu de existenta unui moratoriu privind inghetarea salariilor, insa este nevoie de reducerea cheltuielilor cu salariile ca pondere in PIB, care nu se poate face decat gradual. Aceasta a ajuns, in ultimii ani, de la 5 la 8% din PIB. Sunt totusi salarii care ar putea creste in continuare", a declarat Croitoru.

El a spus ca este nevoie de refomarea institutiilor publice si principala reforma ar trebui sa vizeze legarea salariilor de performantele angajatilor.

Consilierul guvernatorului BNR a subliniat importanta respectarii tintei de 2% din PIB pe care guvernul si-a stabilit-o pentru deficitul bugetar in acest an, care ar trebui realizata atat printr-o politica de reducere a cheltuielilor, cat si prin masuri de crestere a veniturilor, mai ales tinand cont ca bugetul pentru acest an este construit pe o prognoza de crestere economica de 2,5%, din ce in ce mai improbabila.

Dintre masurile promovate in mod traditional de FMI, consilierul guvernatorului BNR a mentionat simplificarea procedurilor de angajare si concediere.

"Printre masurile care ar putea fi aplicate in sensul cresterii veniturilor bugetare se numara indexarea pensiilor la inflatie, nu la salarii, cresterea accizelor pentru bunuri cum ar fi produsele din tutun sau acordarea selectiva de subventii. Acele calatorii gratuite pentru studenti sau pensionari ar trebui acordate celor care au nevoie de ele, nu isi au rostul in cazul celor cu venituri foarte mari", a apreciat Croitoru.
Update 3 publicat Miercuri, 11 Martie 2009 - 18:46
Basescu este precaut: Nu fac publica suma imprumutului FMI de teama presei
Presedintele Traian Basescu a declarat la postul public de radio ca stie care este suma de care Romania are nevoie de la FMI, dar nu o face publica pentru ca, in cazul in care se va dovedi inexacta, ar fi atacat de presa.
"Sunt covins ca atat Ministerul de Finante, cat si BNR cam stiu necesarul de bani si nu fac un secret din a va spune ca o cifra aproximativa o cunosc si eu, dar nu vreau sa o lansez pentru ca ar deveni cifra magica, si fereasca Dumnezeu sa fie un miliard in plus sau in minus ca presa ar face explozie. Probabil, daca ar fi in plus un miliard ne-am trezi cu speculatii de genul "Deci a spus cifra aia, deci este clar ca un miliard l-au furat, l-au pus undeva!", a declarat seful statului la postul public de radio.

Seful statului a explicat ca Romania are nevoie de bani de la FMI pentru ca desi a fost avertizata de CE asupra faptului ca gestionarea bugetului va accentua deficitul bugetar, fostul Executiv a "facut risipa". "Deficitul bugetului de stat a fost 5,3% din PIB. Si ne-a calificat - repet, ne-a calificat - pentru ca, incepand din aceasta vara, sa intram intr-un proces de supraveghere pe depasirea deficitului bugetar admis", a precizat Basescu.

Presedintele s-a plans de faptul ca semnalul de alarma pe care l-a tras in Parlament a fost interpretat drept un atac la adresa Guvenului. "Eu va pot spune ca am facut o poza a Romaniei si a deficientelor pe care le are Romania in momentul de fata, o poza corecta, argumentata cu cifre si cu realitatea pe care o simte orice cetatean. Care a fost rezultatul? Dupa discurs: "A, discurs de prim-ministru. "Presedintele a mentionat ca va iesi tot mai mult si in media pentru a transmite populatiei un mesaj de solidaritate pentru depasirea crizei, de austeritate, "pentru a nu ne amaneta viitorul".

Intrebat daca aceste iesiri publice tot mai dese au legatura cu prezidentialele de la finalul anului, seful statului a spus ca "insasi intrebarea este jignitoare". "Tara intra in criza iar seful statului nu are dreptul sa doarma la Cotroceni si sa lase ca mesajele sa le dea altii. Mesajul de solidaritate, de reformare a statului nu voi conteni sa-l dau, iar din acest punct de vedere v-as ruga sa va amintiti ca inca din 2005 tot ce fac este pus sub semnul campaniei", a declarat presedintele.

Presedintele a aratat ca banii nu vor fi utilizati pentru finantarea companiilor private, ci vor servi la deblocarea unei parti din banii pe care bancile ii au ca garantie in rezerva de stat. "Practic, noi avem blocati in Banca Nationala 40% din valoarea liniilor de credit ale bancilor straine (..) Bancile spun: Daca vreti sa finantam economia romaneasca, dati-ne din acei bani pe care i-ati tinut, pe care ii tineti ca rezerva in Banca Nationala.

Pe de alta parte, imprumutul extern va merge si catre bugetul de stat, in conditiile in care activitatea economica s-a redus si exista deja un deficit bugetar.

AOAR: Imprumutul de la FMI este necesar pentru apararea cursului

Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, sustine ca impumutul de la FMI este necesar pentru apararea cursului de schimb.

"Acordul cu Fondul trebuia facut mai devreme. (...) Suma ceruta trebuie folosita pentru a preintampina panica si atacurile asupra leului", a declarat presedintele AOAR, citat de Newsin.

Acesta a aratat ca politicienii trebuie sa decida cum vor fi folositi banii obtinuti, daca pe langa firmele de stat, care trebuie sprijinite, vor fi salvate si cele private. De asemenea, Pogonaru a adaugat ca statul trebuie sa aiba in vedere cum va sari in ajutorul celor care au luat credite in euro pentru case si acum, din cauza cursului, platesc mai mult.

Florin Pogonaru a mai adaugat ca, in momentul de fata, bancile nu urmaresc profiturile exagerate, dovada fiind faptul ca au cerut prelungirea termenului de provizionare la 150 de zile, in loc de 90.

IFC: Romania isi poate reveni cu costuri mai mici din actuala criza

IFC a identificat Romania printre statele din regiune care se pot recupera cu costuri mai reduse din actuala criza Banca Eurpeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Mondiala au anuntat recent ca pun la dispozitia 24,6 miliarde euro pentru tarile din Europa de Est, bani de care poate bebeficia si Romania.

"IFC participa in aceasta intelegere cu 2 miliarde euro in fondul de recapitalizare bancara, de care ar putea beneficia institutii de credit din regiune. Astfel, IFC ar putea cumpara participatii minoritatare pentru recapitalizarea unor banci. In Romania, bancile nu au nevoie de recapitalizare, dar daca va fi nevoie de astfel de masuri in viitor, putem interveni", a spus Ana Maria Mihaescu, seful misiunii IFC in Romania.
Update 2 publicat Miercuri, 11 Martie 2009 - 16:13
Europa vrea sa puna finantele Romaniei sub rigorile FMI
Theodor Stolojan sustine ca acordul cu FMI a fost cerut de Comisia Europeana in contextul in care politicile economice implementate in Romania, in ultimii ani, nu mai inspira increderea oficialilor europeni.

"Romania are nevoie de finantare externa. Problema este de unde o luam. De pe piata externa de capital nu o putem lua. Ramane Comisia Europeana, iar aceasta nu ne va da nimic fara un acord cu Fondul Monetar International. Acest lucru se datoreaza faptului ca Romania nu mai inspira incredere datorita politicilor economice din ultimii ani care au dus, printre altele, si la un deficit bugetar de peste 5%", a declarat Stolojan, citat de Newsin.

Democrat-liberalul a afirmat ca un acord cu Fondul este necesar indeosebi sectorului privat care trebuie sa-si achite datoriile si importurile efectuate. "Cei din sectorul privat trebuie sa aiba acces la valuta mai ieftina. Daca nu exista valuta pe piata interna, vor trebui sa o cumpere mai scump, cu 5 sau 6 lei in loc de 4. Iar companiile private au nevoie de valuta pentru a-si plati importurile. Asta este problema. Este vorba de un deficit mare in sectorul privat, daca nu ai valuta care sa intre in Romania", a spus Theodor Stolojan.

Romania vrea un acord stand-by pe 2 ani

"Un acord de tip precautionary stand-by este prea slab, si ca mesaj. Daca se finalizeaza cu succes negocierile, Romania va solicita prin scrisoarea de intentie pe care o va trimite la FMI incheierea unui acord de tip stand-by, care se va intinde cel putin pana la sfarsitul anului 2010. Acordul va fi pe doi ani", au declarat surse citate de Mediafax.

Acordurile de tip precautionary stand-by nu pun accentul pe atragerea de fonduri de la FMI, sumele alocate fiind mai mici decat in cazul intelegerilor de tip satnd-by.

In ceea ce priveste termenul de rambursare, atat expertii FMI, cat si reprezentantii Romaniei au cazut de acord ca platile sa coincida cu momentul in care se estimeaza cele mai mari intrari in Romania de fonduri europene, respectiv anul 2013.

Geoana: Acordul cu FMI ar putea fi ca o chimioterapie

Presedintele PSD a declarat ca un acord cu FMI in conditii care ar sufoca economia si investitiile ar fi ca o chimio-terapie care nu face bine decat pe termen scurt, social-democratul sustinand si ca deficitul bugetar ar trebui sa fie stabilit la o cifra mai mare de 2%.

Geoana a pledat din nou pentru contractarea unui acord cu FMI doar in conditiile in care masurile sociale si investitiile sa nu fie sacrificate. "Daca va fi nevoie, vom face un acord cu FMI in conditiile si termenii care sa corespunda preocuparilor noaste de a nu sacrifica economia, socialul, investitiile pentru ca altfel riscam sa ajungem la un tratament similar celui de acum zece ani si care e un fel de chimioterapie care nu face bine decat pe termen scurt", a declarat el.

Lazea: Ratingul de tara nu ar trebui sa afecteze negocierile pentru un eventual acord cu FMI

Econimistul-sef al BNR apreciaza ca ratingul de tara sub investment grade, pe care Romania il are dupa retrogradarea "nemeritata" de catre doua din cele trei mari agentii internationale de evaluare financiara, nu ar trebui sa afecteze negocierile cu FMI.

Romania este singurul stat din Uniunea Europeana care se afla, in prezent, la categoria "junk", respectiv sub nivelul investment grade, dupa ce a fost retrogradata, spre finalul anului trecut, de catre agentiile de rating Fitch si Standard & Poor's.

Update 1 publicat Miercuri, 11 Martie 2009 - 13:54
Imprumutul FMI-UE ar putea aduce austeritate pentru Romania
Orice ajutor strain acordat Romaniei pentru evitarea crizei financiare va presupune probabil masuri drastice de austeritate pentru al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana (UE) si va furniza o sustinere limitata a leului pe termen lung, comenteaza Reuters.

Acordul cu FMI s-a putea incheia pe 2 ani

Economistii sustin ca orice tranzactie incheiata ca urmare a cererii Romaniei va calma temerile privitoare la o criza imediata si ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pietei. Analistii atrag, insa, atentia ca un astfel de acord nu va indeparta nevoia fundamentala de depreciere a leului si nici nu va redeschide calea spre o crestere exploziva, relateaza Reuters, citata de Newsin.

Imprumutul ar putea ajunge la circa 20 miliarde euro, asemanator cuantumului de 25 miliarde dolari luat anul trecut de Ungaria de la FMI, UE si Banca Mondiala (BM).

Perspectiva economica

Pachetul de sprijin va veni, insa, mai mult ca sigur cu un set de conditii care sa extinda reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru micsorarea in 2009 a deficitului fiscal la 2% din produsul intern brut (PIB) de la mai mult de 5% anul trecut, miscare comentata pozitiv de FMI.

Intrucat veniturile bugetare se bazeaza pe o estimare de crestere de 2,5% anul acesta, considerata de economisti ca exagerat de optimista, orice ajutor ar putea veni cu mai multe cerinte de diminuare a cheltuielilor.

"Pachetul de salvare nu va impiedica Romania sa intre intr-o recesiune lunga si accentuata", a spus Shearing.

"Ar fi gresit sa presupunem, cum face multa lume, ca un pachet de salvare va permite Romaniei sa isi reia tendinta recenta de dezvoltare", a declarat analistul citat.

Economistul Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING Bank Romania a spus ca cerintele de inasprire a politicii fiscale ar putea genera o crestere economica solida pe termen mediu.

"Acestea sunt vesti bune si este bine ca am constientizat nevoia de finantare", a spus Chidesciuc, adaugand ca "fara acesti bani, ne-am prelungi agonia".

Leul

Avertismentele oficialilor romani din ultima luna inseamna ca aceasta cerere de sustinere a Bucurestiului nu vine ca o surpriza.

Dar, desi un astfel de acord ar putea sustine leul pe termen scurt, situatia din Ungaria, unde forintul s-a depreciat cu 16,5% de la incheierea acordului la jumatatea lui octombrie, ne arata ca leul si-ar putea continua deprecierea in fata euro.

"Este posibil sa avem o evolutie asemanatoare forintului", a spus analistul Miroslav Plojhar de la JP Morgan. "Este posibil ca leul sa slabeasca daca banca centrala nu apara un anumit curs", a adaugat Plojhar.

Regiunea in ansamblu

In timp ce economistii sunt de acord ca un pachet de salvare ar putea ajuta Romania, un succes al demersului ar putea, de asemenea, sa consolideze tendinta cu care UE abordeaza problemele statelor care fac parte din blocul european, dar nu si din zona euro, pe o baza ad-hoc, indepartand orice posibilitate de creare a unei 'umbrele' regionale.

Romania a cerut ajutorul Comisiei Europene, pentru a se salva de la o posibila criza de finantare, devenind astfel ultima dintre tarile membre ale blocului european care cer protectie impotriva crizei economice mondiale.

Cererea Romaniei a coincis cu un semnal transmis de banca centrala a Ungariei ca ar putea sa fi vandut euro pe piata, ceea ce a dus la aprecierea forintului si a altor valute ce s-au depreciat de cand criza financiara a izbit Europa emergenta anul trecut.

UE este de acord sa ajute Romania, dar impreuna cu FMI

Uniunea Europeana a anuntat marti ca este gata sa acorde ajutor Romaniei pentru a combate o posibila criza financiara, dar arata ca acest ajutor trebuie sa faca parte dintr-un pachet de multilateral de finantare care include FMI.

"Presedintia UE si Comisia exprima (...) disponibilitatea de a sprijini Romania pentru evitarea riscurilor de crestere a presiunilor asupra pietei si pentru obtinerea unei rectificari sistematice a dezechilibrelor", a anuntat Comisia Europeana intr-un comunicat.

"Asistenta financiara este conditionata de angajamentul ferm al autoritatilor romane de a implementa un program de masuri de sprijin", atrage atentia Comisia Europeana. "Este nevoie in mod clar de mobilizarea tuturor partilor interesate si a instrumentelor politice, in scopul continuarii asigurarii stabilitatii macroeconomice si financiare, precum si a consolidarii si sustenabilitatii fiscale", subliniaza CE.

"Implementarea conditiilor de politici asupra carora se va cadea de acord in contextul mecanismului de asistenta financiara al UE va fi monitorizata de Comisie in colaborare cu Comitetul economic si financiar", adauga reprezentantii institutiei in comunicat.


Dupa cum arata memorandumurile de intelegere semnate anul trecut de guvernele de la Budapesta si Riga, UE a conditionat acordarea transelor de imprumut de reducerea deficitului bugetar si de impunerea unor politici fiscale restrictive. Indeplinirea conditiilor este monitorizata atat de FMI, cat si de UE.

Articol original publicat Miercuri, 11 Martie 2009 - 08:24
Cuvinte cheie: FMI, ajutor extern, croitoru, salarii, PIB, BNR, Basescu, FMI, imprumut, AOAR, curs valutar, euro, criza economica, acord, stolojan, Geoana, lazea, fmi, uniunea europeana, criza financiara | Afisari: 456
Comentarii
Nu s-a publicat nici un comentariu pentru acest material.

VREMEA

Acum:
Temperatura:
Umiditate:
Viteza vantului:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
:
Temperatura minima:
Temperatura maxima:
Ultima actualizare:
Vremea in alte localitati:
Store Hours